RSS

Acțiuni de solidaritate pe 8 și …

Pe 8 și 9 august a.c…

Gabriel Apreutesei: "De ce fuge …

Unul dintre noii și…

Un fost judecător: "Obligativita…

Fostul judecător Ton…

O țară în care pedofilii și viol…

Am înmărmurit în urm…

Drepturile și libertățile nu sun…

Am înmărmurit în urm…

Trolii PNL-ului din presa locală…

Simpla exercitare a …

Liberalii, noii bolșevici, la pa…

După stupefianta dec…

După educația sexuală, PNL susți…

Dacă atunci când lib…

Gabriel Apreutesei, candidat la …

Printre cele 16 punc…

Florin Palas merge înainte, în p…

Florin Palas merge î…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Încarc...

SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE

Print Friendly, PDF & Email
Sarmis-e-GETuza – ipoteze asupra etimologiei
Sarmizegetusa Regia, cea regească, situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.
Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină):Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc.

SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE

Dar și pe Tăblițele de la Sinaia:
”Sarmi-get-uzo este prezentă în foarte multe dintre aceste plăci, sub diferite forme care diferă doar prin câteva vocale sau prin interschimbarea dintre „S” și „Z”.
Astfel întâlnim SARMI-GET-UZO (20 de apariții), SARMI-GET-OIZO (6 apariții), SAMI-GET-OIZO, SARM-GET-IUZO, SARM-GIT-IOZA, SARMI-GET-OZO, SARMI-GET-ZO, SARMI-GET-UZIO, SARMI-GET-AUSA, SRMI-GET-UZO, SARMI-GET-USO și SARMIE-GET-OTOIZO.
Prin prezența pe plăci în compania majorității regilor davo-geți, putem afirma că Sarmigetuzo a fost capitala regatului davo-get pe parcursul a câteva secole.” (via MATO DABO GETO)
1. VARIANTA MITICĂ

SARMIS (HERMES) + GETUZO (GEȚI) = GEȚII LUI HERMES

În foto, Hermes, mesager al zeilor, zboara pe cizme cu aripi. El deține ”kerykeion” (caduceu varianta latină) sau bagheta Herald în mână, și poartă o Petasos (pălărie de călătorie) și Chlamys (manta).

HERMES a fost marele Zeu Olimpian al creșterii animalelor, drumurilor, călătoriilor, ospitalității, vestitorilor, diplomației, comerțului, furtului, limbii, scrierii, persuasiunii, vicleniei și trucurilor, concursurilor sportive sau sportului, educației, astronomiei, și astrologiei.
El a fost, de asemenea, agentul personal și Herald a lui Zeus, regele zeilor. Hermes a fost descris frumos și atletic, un tânăr fără barbă, dar și ca un om cu barbă mai în vârstă. În artă clasică și elenistică Hermes a fost, de obicei, descris ca un tânăr chipeș, atletic, cu părul scurt, ondulat.
El a fost frecvent descris nud, cu un halat drapat peste umăr și braț. Uneori el a fost echipat cu o pălărie înaripată. În arta greacă veche Hermes a fost descris ca un Zeu mai matur cu barbă, o reprezentare care a rămas populară în Herma și în vremuri clasice.
Părinții lui Hermes au fost Zeus și Maia, iar Hermafroditus a fost descententul său cu Afrodita.
Ceea ce este interesant în mitologie, Hermes a fost asociat Zeului egiptean Toth.
Thot, scris și Thoth, zeul egiptean al lunii, al aritmeticii, al vorbirii și inventatorul scrisului, este reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin.
În mitologia heliopolitană este considerat și “inima lui Ra”, personificând deci cunoașterea divină și esența gândirii creatoare, care transmite cuvântului forța adevărului, puterea de a crea realitatea. Este gardianul morților și intermediarul lor în fața zeilor.
A fost asociat de greci zeului Hermes. Thot mai era cunoscut și ca zeu al științei, al înțelepciunii.

2. VARIANTA DACOLOGICĂ
Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină.
Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului.
Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu Mărghitan în Civilizația geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”.
Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine.

3. VARIANTA ”SARMATICĂ”
O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: sarmis et getusa din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.

4. VARIANTA ZARMOS (VIA SANSCRITĂ)
Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic.

Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia) Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.

Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând’o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”.

Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze.
SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE, sursa imagine: thraxusares.wordpress.com

SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE, sursa imagine: thraxusares.wordpress.com

Surse:
[1] theoi.com
[2] Vatra Stră-Română, thraxusares.wordpress.com


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info