Soția lui Grigore Vieru păstrează INTACT cabinetul poetului și a umplut casa cu PORTRETELE lui, sursa imagine: ziarulnational.md
„Lacrima ce doare”
Pe 18 ianuarie 2014 se împlinesc cinci ani de când ne-am despărțit de poetul Grigore Vieru. Trecerea la cele veșnice acum cinci ani a lui Grigore Vieru după un accident rutier a lăsat o pustietate adâncă în sufletele familiei și ale cititorilor. Familia și-a luat rămas-bun de la un tată și soț exemplar, iar noi i-am spus „adio” unui mare scriitor, iubitor și apărător al Limbii Române, al Patriei și al Credinței.
„Am să mă întorc…”
Apartamentul în care a locuit Grigore Vieru este plin de cărți: în hol, în salon, în cabinetul poetului, peste tot. Pe pereți sunt atârnate icoane, semn al unei mari credințe în Dumnezeu. Cabinetul scriitorului e pustiu.
„Îmi amintesc cum i-am întins pastilele pe care trebuia să le bea seara la Cahul și a doua zi – fiindcă eram sigură că va rămâne să doarmă acolo. A luat doar două, acelea care trebuiau băute seara. A spus că se întoarce acasă chiar în acea zi și nu a mai venit…”, rememorează soția poetului, iar vocea i se stinge. A printat mai multe fotografii de-ale soțului și le-a prins pe pereți, ca să-i simtă prezența. Din imagini ne privește tânărul Vieru, tatăl, apoi poetul și pur și simplu Grig. „E greu. Durerea asta nu mai trece niciodată. Uită-te la fotografia asta, e făcută cu un an înainte de moartea lui. Cum arătam! Acum, am îmbătrânit”, șoptește soția poetului.
Sursa:
Cu prilejul Zilei Eroilor, avem onoarea de a oferi cititorilor acest număr special al revistei,…
18 Mai 1942 Comuna Vânători . Refugiatul Golban Avram, în 18 Mai 1942 a fost…
La 18 mai 1904, în paginile cotidianului budapestan Budapesti Hírlap, apărea un articol care spunea…
Într-o lume în care zgomotul acoperă tot mai des adevărul și cultura, Magazin Critic continuă…
Euro Education Federation salută organizarea dezbaterii publice anunțate de Primăria Municipiului Târgu Jiu pentru data…
Drept la replică al președintelui Fundației, dl Coriolan Baciu, referitor la articolul publicat în 2 mai…
Leave a Comment