Proiectul ”Portretul României interbelice”, o imagine fascinanta asupra trecutului

La mai mult de zece ani de la apariţie, proiectul ”Portretul României interbelice” se bucură de o oarecare notorietate şi este bine cotat pe piaţa siturilor cultural-educative de limbă română. Vreau să  reamintesc ideea de plecare.

Pentru că Memoria.ro a pornit ca un sit de istorie orală, am simţit nevoia ca anumite mărturii, care cuprindeau referiri la toponime, la anumite momente istorice, obiceiuri, tradiţii de muncă şi sărbătoare, la date agricole, industriale sau de educaţie, să fie susţinute de texte concentrate asupra realităţilor epocii (ne-am folosit extrase din celebra enciclopedie editată de un colectiv condus de Dimitrie Gusti și publicată între anii 1938-43).

Proiectul ”Portretul României interbelice”, o imagine fascinanta asupra trecutului

În timp, mi-am dat seama că textul scris devine insuficient, că pentru a fi mai bine receptat el trebuie însoţit de imagine și sunet. Sperăm ca în versiunea a 2-a, pe care v-o prezentăm cu începere din februarie 2013, situl să aibă un impact global: poţi înţelege mai bine epoca dacă asociezi date statistice cu informaţii culturale şi etnografice, cu o foarte bogată ilustrare fotografică, cu secvenţe audio din folclorul local, cu evenimente remarcabile petrecute acolo în acea perioadă, chiar cu mici filme de epocă…

Piaţa web devine din ce în ce mai bogată în acest sens, mă refer în special la fotografie, mari arhive ies la lumină după zeci de ani de tăcere. Din păcate, puţine surse oficiale sunt româneşti. Să luăm cazul fotografiei:
–      sute  de fotografii asupra României se găsesc în arhivele de stat de la Freiburg, în special fondul Willy Pragher, constituit înainte şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
–      arhivele Ministerului Culturii din Franţa, Mediateca de Arhitectură şi Patrimoniu, prin care am ajuns la peste 1100 de fotografii ale Serviciului Fotografic al Armatei Române din Primul Război Mondial.
–      colecţia George Eastman House (Kodak)
şi altele, pe care le veţi găsi menţionate la baza fotografiilor ilustrative.

În plus, în lumea de astăzi, există împătimiţi de fotografie veche românească care ne-au inspirat în alegeri, cum sunt:
–      Alin Şovaială (Istoria românească în fotografii, Facebook).
–      Alexandru Ursu-Bukowina, tot pe FB,
–      Târgu Jiu de Odinioară, tot pe FB.
–      Ionelus, care are albume fabuloase din Basarabia şi Bucovina pe Picassa.
–      Alin Dimăncescu, autor de blog-uri
–      Arhivele de Stat ale judeţului Timiş
Enumerarea ar putea continua.

Pentru muzică, de fapt piese de folclor vechi proprii unor judeţe şi zone geografice, am descoperit pe YouTube clipurile lui Fabris, se pare tot un moldovean, dar cu competenţă şi bună informaţie la nivel naţional; gustul lui impecabil ne-a inspirat în alegerea cântecelor.

Rândurile de faţă sunt totodată o invitaţie. După cum veţi avea ocazia să vedeţi, albumele sunt dedicate unor evenimente, unor locuri (localităţi), unor teme etnografice şi antropologice (munci specifice sau evenimente ale comunităţii) sau fotografii disparate cu un suport explicativ cât mai consistent. Dacă cineva consideră potrivit să ne transfere asemenea albume, scanate la o calitate cât mai bună, vom fi onoraţi să le găsim locul menţionând întotdeauna sursa. Aşa au ajuns, de exemplu, în proiect culegerile de cusături populare din fostele judeţe Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Suceava ale învăţătoarei pensionare Olimpia Tinca, născută în Straja, moartă în Botoşani. Moştenitorii aflaseră despre www.memoria.ro şi Portretul României Interbelice şi ni s-au adresat…

Speranţa mea este că, dacă tot se subţiază cărţile şcolare de istorie şi civilizaţie românească, iar „viitorul” educativ iese din şcoală, acest sit să preia onest sarcina de a vorbi sugestiv şi convingător despre trecutul apropiat, adică despre prezent şi viitor.

Mircea Ivănoiu, 6 februarie 2013

Sursa:

[1] romaniainterbelica.memoria.ro