La 30 ianuarie 1561 aparea „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi

Prima carte romaneasca tiparita este un Catehism luteran, aparut in 1544, la Sibiu, prin grija lui Philippus Pictor Mahler sau Moldoveanul). Din pacate, pina acum nu se cunoaste nici un exemplar din aceasta prima tiparitura, mentionata in documentele timpului; in schimb, s-a pastrat in Biblioteca Publica Saltikov-Scedrin” din Leningrad un fragment bilingv, slavo-roman, dintr-un Evanghelier, nedatat, dar atribuit de cercetatori aceluiasi Filip Moldoveanul, care l-ar fi tiparit tot la Sibiu, intre 1546-1554.

La citiva ani dupa aceste prime tiparituri romanesti, isi incepe activitatea de tipograf diaconul Coresi, originar din Tirgoviste, ucenic al lui Oprea logofatul el insusi ucenic al lui Dimitrie Liubavici considerat, pe drept cuvant, ctitorul cartii romanesti tiparite.

La 30 ianuarie 1561 aparea „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi

Coresi este  de fapt originar din satul Cucuteni, județul Dâmbovița. Și-a început activitatea tipografică la Târgoviște. În 1559-1560 s-a stabilit definitiv la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt imposibil la vremea respectivă în Țara Românească, din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei.

Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii românești în cultul religios.

Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare.

Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română : Tetraevanghelul (1561) – o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, Întrebare creștinească (lucrare cunoscută și sub numele de Catehism, apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), Liturghierul (1570), Psaltirea (1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la școală.

[Epilogul Tetraevanghelului (1561)]

„Cu vrerea Tatalui si cu ajutoriul Fiiului și
cu sfarsitul Duhului Sfant, in zilele mariei lui Ianăș
crai, eu, jupânul Hanăș Bégner den Bfașov, am avut jelanie
pentru sfintele carti crestinesti Tetroevanghel si am
scris aceste sfente carti de invătătură, să fie popilor rumânesti
să inteleagă, să invete rumânii cine-s crestini, cum
grăiaște și sfântul Pavel apostol cătră Corinteni,
14 capete: In sfânta besérecă mai bine e a grăi cinci cuvinte
cu inteles decit 10 mie de cuvinte neintelese in limbă
După aceia vă rugăm, toti sfenti părinti, oare vlădici,
oare episcopi, oare popi, in carora mana va veni aceste
cărti crestinesti, cum nainte să cetească, necetind să nu
judece, neci să săduiasca. Si cu zisa jupânului Haneș Bégner,
scris-am eu diiacon Coresi ot Tirgoviște și Tudor diiac.
s-au inceput in luna lu mai, 3 zile, și s-au șfârșit in luna lu
ghenuarie, 30 zile, 1561, in cetate in  Brasov.”

Surse:

[1] Literatura romana veche (1402-1647), Editura Tineretului

[2] ro.wikipedia.org