Din Statutul Asociaţiei PRO ROMÂNIA

Nota noastra: Am intalnit adeseori “romani” care atunci cand aud de Unirea cu Republica Moldova sar imediat sa spuna ca nici macar basarabenii nu-si doresc aceasta unire. N-o sa spunem ca acesti oameni sunt cozi de topor insa exista o multime de rauvoitori care propaga aceasta idee ca Unirea nu este vruta de nici o parte dintre romanii de pe ambele maluri ale Prutului cu scopul de a dezbina, a crea confuzie si a adanci prapastia creata artificial de catre cei care despartit cu forta teritoriile din trupul Romaniei.

De ceva vreme incoace incercarile de dezbinare pe care strainii le fac impotriva romanilor par sa se fi amplificat si din aceasta cauza ne-am hotarat sa prezentam zilnic de acum incolo cazuri de romani de pe ambele maluri ale Prutului care isi doresc din suflet aceasta Re-Unire.

Astazi prezentam o asociatie din Republica Moldova care isi propune mobilizarea cetatenilor moldoveni in activitatea de susţinere şi propagare a dezideratului de (Re)Unire cu Patria-mamă România.

Din Statutul Asociaţiei PRO ROMÂNIA

1.1 Asociaţia Obştească PRO ROMÂNIA, în continuare – «Asociaţia» este o asociaţie obştească, neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinţei persoanelor asociate, în vederea realizării în comun a scopurilor determinate de prezentul statut.
1.2 Denumirea completă: Asociaţia Obştească PRO ROMÂNIA.
1.3 Denumirea prescurtată a Asociaţiei Obşteşti PRO ROMÂNIA este AOPR.
1.4 Asociaţia este creată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu:
• Legea Republicii Moldova cu privire la asociaţiile obşteşti Nr. 837-XIII din 17.05.1996, completată şi modificată prin legile nr.1578-XIII din 26.02.1998, nr.133-XIV din 31.07.1998, nr.263-XIV din 24.12.1998, nr.583-XIV din 30.07.1999, nr.646-XV din 16.11.2001, nr.240-XV din 13.06.2003, nr.154-XVI din 21.07.2005, nr.205-XVI din 28.07.2005, nr.178-XVI din 20.07.2007 şi republicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-156BIS din 02.10.2007;
• Rezoluţia de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920;
• Tratatul de prietenie ruso-turc din 1921, care a abrogat toate tratatele anterioare, semnate între cele două părţi;
• Hotărîrea Congresului II al deputaţilor poporului din URSS din 24 decembrie 1989 „Cu privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939”;
• Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM din 23 iunie 1990 cu privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lui pentru Basarabia şi Bucovina de Nord;
• Rezoluţia Conferinţei Internaţionale de la Chişinău din 26-28 iunie 1991 în problema Pactului Ribbentrop – Molotov şi a consecinţelor lui asupra Basarabiei;
• Declaraţia de Independenţă a R. Moldova din 27 august 1991;
• Actele internaţionale la care şi R. Moldova este parte şi mai cu seamă Actul Final de la Helsinki din 1975 şi Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990;
• Declaraţia Universală a drepturilor omului;
• Constituţia R. Moldova;
• Actele de condamnare a Pactului Ribbentrop – Molotov de întreaga comunitate internaţională, şi mai cu seamă, de părţile semnatare – URSS şi Germania;
• Legislaţia Europeană şi Normele de Drept Internaţional în domeniu;
• Prezentul Statut.
1.5 Asociaţia se constituie în forma juridică de organizare: «asociaţie obştească».
1.6 Emblema asociaţiei este harta României în frontierele ei de pînă la invazia sovietică din 28 iunie 1940, colorată în interior în porţiuni egale în culorile albastru-galben-roşu, încadrată între două circumferinţe concentrice, în spaţiul de culoare albastră dintre care sunt amplasate uniform 12 steluţe aurii cu 5 colţuri, avînd inscripţionate deasupra cuvintele „Asociaţia Obştească”, iar dedesubt „PRO ROMÂNIA”.
1.7 Asociaţia este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii.
1.8 Durata de activitate a Asociaţiei este nelimitată.
1.9 Asociaţia activează atît cu personal remunerat, cît şi pe principii de voluntariat.
1.10 Sediul Asociaţiei şi a organelor centrale de conducere, control şi revizie se află pe adresa: Republica Moldova, mn. Chişinău, str. Magda Isanos, nr.14/1, ap. 4.

2. SCOPUL, SARCINILE ŞI METODELE DE REALIZARE

2.1 Scopul principal al Asociaţiei este educarea patriotică şi conştientizarea populaţiei R. Moldova de necesitatea imperioasă a revenirii teritoriilor româneşti de la est de Prut, ocupate şi anexate în 1940 de Uniunea Sovietică, la trupul Patriei-mamă România şi determinarea prin diverse acţiuni paşnice, democratice, şi legale a clasei politice şi autorităţilor R. Moldova şi ale României să acţioneze neîntîrziat în sensul lichidării consecinţelor Pactului Molotov – Ribbentrop.
1

2.2 Sarcinile principale ale Asociaţiei sunt:
• antrenarea elitei societăţii, studenţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt din R. Moldova, în activitatea de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii (Re)Unirii grabnice a teritoriilor româneşti din stînga Prutului cu Patria-mamă România, ca unică modalitate de a ne conserva fiinţa naţională în acest spaţiu, de a ne integra în structurile europene şi euroatlantice şi de a scăpa de trupele străine de ocupaţie;
• mobilizarea cetăţenilor R. Moldova stabiliţi cu traiul, sau care se află la studii peste hotarele R. Moldova, în activitatea de susţinere şi propagare a dezideratului de (Re)Unire cu Patria-mamă România;
• sensibilizarea clasei politice, societăţii civile şi autorităţilor R. Moldova şi ale României asupra pericolului de moarte care planează asupra fiinţei naţionale româneşti în teritoriile româneşti din stînga Prutului şi determinarea acestora să întreprindă acţiunile care se impun în vederea readucerii lor grabnice în componenţa României;
• mediatizarea pe plan internaţional a dezideratului de (Re)Unificare a Ţării şi Neamului Românesc şi sensibilizarea organismelor internaţionale asupra necesităţii lichidării grabnice a consecinţelor Pactului Molotov – Ribbentrop.
2.3 În vederea realizării scopului principal şi a sarcinilor sale, Asociaţia îşi propune:
• să constituie structuri în toate unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II şi III ale Republicii;
• să poarte prin membrii săi dialoguri deschise cu diverse grupuri de cetăţeni, cu persoane aparte  despre necesitatea revenirii teritoriilor româneşti de la est de Prut la trupul Patriei-mamă România;
• să organizeze simpozioane, conferinţe ştiinţifice, mitinguri, demonstraţii, adunări populare, conferinţe de presă, cursuri, seminare ş.a.m.d.
• să editeze şi să propage cărţi, ziare, reviste şi alte publicaţii, să publice diverse articole, apeluri, atît în mijloacele mas-media din R. Moldova, cît şi în cele din România şi alte ţări;
• să înfiinţeze şi să întreţină SITE – uri şi BLOG – uri proprii;
• să participe la diferite emisiuni în direct la posturile de radio şi televiziune din R. Moldova şi România;
• să colaboreze cu forţe politice şi diverse structuri ale societăţii civile din Republică şi din afara ei, care sprijină acţiunile de Reunificare a teritoriilor româneşti;
• să organizeze diferite excursii în România şi în alte ţări din UE, mai ales pentru locuitorii de la sate, în scopul familiarizării acestora cu starea de lucruri de acolo;
• să  mobilizeze cetăţenii R. Moldova, stabiliţi cu traiul sau aflaţi la muncă ori studii  în România şi în alte ţări, în activitatea de susţinere şi propagare a dezideratului de lichidare a consecinţelor Pactului Molotov – Ribbentrop;
• să întreprindă acţiuni hotărîte în vederea modificării Art. 13 din Constituţie în conformitate cu adevărul ştiinţific: limba de stat a R. Moldova este Limba Română;
• să exercite presiuni concentrate asupra autorităţilor R. Moldova în scopul determinării acestora să înceteze politica de divizare a băştinaşilor în moldoveni şi români şi recunoaşterii identităţii româneşti a moldovenilor de la est de Prut, a adevărului istoric, că şi moldovenii (de pe ambele maluri ale Prutului), deopotrivă cu muntenii, dobrogenii, transilvănenii sau bucovinenii, sunt cu toţii parte a Poporului Român, eliminînd, astfel, disensiunile din societate;
• să mediatizeze pe plan internaţional dezideratul de (Re)Unificare a Ţării şi Neamului Românesc;
• să iniţieze colectarea de semnături, adoptarea unor demersuri colective ş.a.m.d. în scopul determinării autorităţilor de la Chişinău şi Bucureşti să întreprindă acţiuni hotărîte în vederea readucerii grabnice a teritoriilor româneşti înstrăinate de la est de Prut la trupul  Patriei-mamă;
• să contribuie la deschiderea unor biblioteci de carte românească în localităţile R. Moldova cu sprijinul autorităţilor române, a unor organisme internaţionale, a diasporei româneşti, a unor organizaţii obşteşti, societăţi comerciale şi persoane fizice din Republică şi din afara ei;
2
• să contribuie la difuzarea neîngrădită a presei tipărite în România şi R. Moldova în întreg spaţiul lingvistic românesc;
• să insiste pe lîngă autorităţile de la Chişinău pentru asigurarea recepţionării principalelor canale de televiziune româneşti pe întreg teritoriul R. Moldova, să sprijine iniţiativele persoanelor fizice şi juridice care acţionează în acest sens;
• să insiste şi să determine ministerele de resort din R. Moldova şi România să acţioneze în sensul elaborării în comun, cu participarea celor mai prestigioşi istorici de pe ambele maluri ale Prutului, a unor manuale unice de istorie a românilor, care ar cuprinde şi Basarabia, şi nordul Bucovinei, şi introducerea acestora în sistemele de învăţămînt ale celor două state româneşti;
• să contribuie pe toate căile legale la unificarea Bisericii Creştin – Ortodoxe din R. Moldova şi trecerea ei sub oblăduirea Patriarhiei Române, stabilirea unui parteneriat eficient cu aceasta în vederea accelerării procesului de Reunificare a Ţării şi Neamului Românesc;
• să insiste şi să determine autorităţile R. Moldova şi ale României să asigurare condiţiile necesare pentru desfăşurarea nestingherită a activităţilor cultural–artistice şi de creaţie ale diferitor formaţii, colective artistice şi Uniuni de creaţie, maeştri în artă, scriitori ş.a.m.d. din România şi R. Moldova în întreg spaţiul spiritual românesc.

3. IDENTITATEA ASOCIAŢIEI

3.1 Asociaţia s-a constituit din necesitatea imperioasă de a sensibiliza clasa politică, societatea civilă, autorităţile R. Moldova şi ale României şi organismele internaţionale asupra situaţiei catastrofale în care se află statul R. Moldova şi pericolului de moarte care planează asupra fiinţei naţionale româneşti din teritoriile româneşti înstrăinate din stînga Prutului în vederea determinării acestora să întreprindă acţiunile care se impun pentru lichidarea grabnică a consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop.
3.2 Experimentul îndelungat de «Independenţă» a R. Moldova a eşuat definitiv şi ireversibil: R. Moldova a ajuns să fie cel mai sărac stat, cu cele mai mici venituri şi cele mai mari datorii pe cap de locuitor din Europa, insolvabil şi falimentar la toate capitolele, fără securitate economică, energetică, militară, politică şi societală, incapabilă să preia controlul asupra întregului său teritoriu şi a frontierei din est şi cu cea mai scăzută speranţă de viaţă din Europa. Îngrijorător este faptul că situaţia în R. Moldova de la proclamarea independenţei a degradat continuu şi nu există nici o şansă ca această tendinţă să se schimbe… Astfel, dacă în 1991 datoriile externe ale R. Moldova constituiau 180 mil. USD, în 2007 acestea atingeau deja 2.3 mld. USD, iar la finele anului 2008 depăşeau 4 mld. USD în condiţiile cînd veniturile în bugetul de stat din economia reală a Republicii pe anul 2008 au constituit doar 1.8 mld. USD… Acelaş lucru se atestă şi la deficitul balanţei comerciale, iar situaţia continuă să se agraveze…
3.3 Majoritatea întreprinderilor industriale au dat faliment şi şi-au încetat activitatea, în consecinţă, circa 500.000 de pesoane au rămas fără lucru, iar noi locuri de muncă nu se crează.
3.4 O bună parte din patrimoniul Republicii a fost înstrăinat în favoarea Rusiei în contul „datoriilor” acumulate faţă de aceasta pentru gazele şi energia electrică livrate, actualmente ni se înstrăinează şi ultima avuţie care ne-a mai rămas – pămînturile strămoşeşti!
3.5 Agricultura a ajuns la pămînt: dintr-o Republică exportatoare de produse agricole şi zootehnice, R. Moldova a ajuns să importe cea mai mare parte dintre acestea, productivitatea în agricultură este de zeci de ori mai mică faţă de Uniunea Europeană, iar ponderea populaţiei care lucrează în agricultură este mai mult de jumătate din numărul total al populaţiei angajate în cîmpul muncii…
3.6 Investiţiile în fondurile fixe şi infrastructură sunt nesemnificative, uzura fondurilor fixe a atins 90 – 95%, iar drumurile Republicii au ajuns într-o situaţie catastrofală…
3.7 R. Moldova nu dispune de zăcăminte naturale şi resurse energetice proprii, iar importul acestora la preţurile impuse de principalul furnizor – Rusia, a dus la falimentarea definitivă
şi ireversibilă a statului R. Moldova!
3.8       Sistemul educaţional în R. Moldova se află într-o situaţie dezastruoasă; dotarea
3
aşezămintelor de învăţămînt se află sub orice critică, nivelul de pregătire a specialiştilor  este
extrem de scăzut, diplomele obţinute în R. Moldova nu sunt recunoscute nicăieri în lume. Salariile în instituţiile preuniversitare sunt extrem de mici, încît, prea puţini dintre tinerii absolvenţi se mai angajează după absolvire în şcoli şi licee;
3.8 La fel stau lucrurile şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. Trecerea la asistenţa medicală contra plată a îngrădit accesul majorităţii populaţiei la serviciile medicale calificate, mulţi oameni mor cu zile… Remunerarea cadrelor medicale este derizorie, din care cauză foarte mulţi specialişti emigrează.
3.9 R. Moldova nu este în stare să asigure nici dreptul la viaţă, adică minimul de existenţă, pentru cetăţenii săi, din care cauză au emigrat circa 1.000.000 de oameni, în special tineri, iar exodul populaţiei din aceste teritorii continuă… Ca urmare – nu se mai întemeiaza familii, nu se mai nasc copii, în timp ce bătrînii mor pe capete… Ni se stinge Neamul văzînd cu ochii… Astfel, la finele anului 2008, ponderea populaţiei băştinaşe în R. Moldova coborîseră pînă la cota alarmantă de 55%, către anul 2013, dacă vom continua să exersăm ca stat independent, vom rămînea în minoritate, iar de aici pînă la dispariţia totală nu rămîne decît un singur pas. Ne aşteaptă aceeaşi soartă ca şi pe românii dintre Bug şi Nistru: vom dispărea! Astfel, Neamul Românesc din teritoriile româneşti din stînga Prutului se află în pericol de moarte!
3.10 Asociaţia conştientizează că R. Moldova nu poate exista de una singură, nu are nici o şansă să devină vre-o dată stat prosper şi să se integreze într-un viitor previzibil de una singură, ca stat independent, în Uniunea Europeană şi nu poate determina Rusia să-şi retragă trupele de ocupaţie de pe teritoriul său, indiferent de forţele politice care o guvernează sau care se vor afla la guvernare.
3.11 Pe de asupra, nici Uniunea Europeană nu intenţionează să se extindă spre est în următorii 25 de ani, din contra, R.Moldova este plasată în aşa-zisul parteneriat estic, alături de Belarusi…
3.12 În aceste condiţii, în viziunea Asociaţiei, unica soluţie de a ne conserva fiinţa naţională, de a ne integra în structurile europene şi euroatlantice şi de a scăpa de trupele de ocupaţie ruseşti, este revenirea de urgenţă în componenţa României!
3.13 Redevenind parte integrantă a Statului Unitar Român, avînd în vedere că România este membră şi a NATO, şi a Uniunii Europene, teritoriile româneşti din stînga Prutului se vor încadra imediat şi automat şi în NATO, şi în UE! În doar cîteva luni vor fi egalate salariile, pensiile şi bursele cu cele similare din România, vor fi înlocuite buletinele de identitate cu buletine româneşti, în scurt timp România şi Uniunea Europeană vor veni aici cu investiţii masive, vor deschide sute de mii de locuri de muncă bine plătite, astfel ca tinerii noştri să nu mai fie nevoiţi să plece în lumea largă ca să-şi cîştige existenţa, mai mult, astfel îi vom putea aduce acasă şi pe cei plecaţi de nevoie în stăinătate!
3.14 Unindu-ne cu România (în hotarele recunoscute pe plan internaţional), problema Transnistriei va fi transferată în competenţa UE şi a NATO, unicele forţe de pe glob, în stare să determine Rusia să-şi onoreze obligaţiile asumate la Istanbul în 1999!
3.15 Asociaţia consideră firească revenirea teritoriilor româneşti înstrăinate de la est de Prut la trupul României în contextul nulităţii Pactului Molotov – Ribbentrop şi în lumina Actului Final de la Helsinki din 1975, care stipulează că frontierele dintre state pot fi modificate prin mijloace paşnice cu acordul părţilor şi a Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, care stipulează că R. Moldova este liberă să-şi hotărască prezentul şi viitorul în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale! S-ar pune capăt, astfel, unei mari nedreptăţi istorice faţă de România şi Poporul Român şi, îndeosebi, faţă de românii din stînga Prutui.

5. MEMBRII ASOCIAŢIEI

5.1 Prevederi generale
5.1.1 Membru al Asociaţiei poate deveni orice cetăţean al R. Moldova care îndeplineşte următoarele condiţii:
• are capacitatea deplină de exerciţiu;
• încuviinţează scopul fundamental şi obiectivele principale ale Asociaţiei şi se angajează să contribuie personal la realizarea acestora;
• recunoaşte şi respectă Statutul Asociaţiei.
Notă: Fondatorii Asociaţiei sunt membri de drept ai acesteia.

5.2 Procedura de înscriere în Asociaţie
5.2.1 Înscrierea în Asociaţie a unor noi membri se face în baza unei adeziuni, adresată în scris organizaţiei primare la locul de trai al solicitantului.
5.2.2 Adeziunea este aprobată/respinsă de Adunarea Generală a organizaţiei primare respective şi este înaintată filialei raionale (judeţene) sau municipale pentru reaprobare şi înregistrare. Adeziunea se păstrează la filiala respectivă şi, în copie, la organizaţia primară din care face parte aderentul.
Notă: Excepţie de la modalitatea de înscriere în Asociaţie fac doar fondatorii organizaţiilor primare, şi ai filialelor municipale Chişinău şi Bălţi, calitatea de membru ai cărora este consemnată de listele respective şi adeziunile  membrilor-fondatori.
5.2.3 Calitatea de membru al Asociaţiei este certificată de legitimaţia de membru în forma stabilită de Consiliul Director şi de adeziunea care se păstrează la filiala respectivă şi, în copie, la organizaţia primară din care face parte.
5.2.4 Înmînarea legitimaţiei de membru al Asociaţiei se face de către conducerea filialei în prezenţa preşedintelui (vicepreşedintelui) organizaţiei primare respective.
5.2.5 În cazul schimbării locului de trai al membrului Asociaţiei, acesta este obligat să anunţe în scris organizaţia primară, unde a stat în evidenţă. Aceasta, la rîndul ei, informează filiala de apartenenţă, care transmite adeziunea membrului dat la noua filială, conform noului său loc de trai. Membrul Asociaţiei, care şi-a schimbat domiciliul, este obligat în termen de 30 de zile să se pună în evidenţă în organizaţia primară la noul loc de trai.

5.3 Drepturile şi obligaţiile membrilor Asociaţiei
5.3.1 Membrii Asociaţiei au următoarele drepturi:
• să propună şi să fie propuşi în organele de conducere ale Asociaţiei;
• să-şi exprime opinia în toate chestiunile ce se dezbat în Asociaţie;
• să reprezinte organizaţiile primare şi filialele din care face parte la conferinţe, simpozioane, congrese şi alte manifestaţii din cadrul Asociaţiei;
• să reprezinte Asociaţiei în relaţiile cu formaţiunile politice, structurile statale şi sociale din Republică şi din afara ei;
• să fie recomandaţi din partea Asociaţiei în funcţii publice.
5.3.2 Membrii Asociaţiei au următoarele obligaţii:
• să contribuie personal la realizarea scopului principal şi a obiectivelor Asociaţiei;
• să respecte şi să execute hotărîrile Asociaţiei primare (filialei municipale) şi ale organelor de conducere ierarhic superioare;

5.4 Încetarea calităţii de membru
5.4.1 Calitatea de membru al Asociaţiei încetează prin deces, retragere sau excludere.
5.4.2 Retragerea din Asociaţie se face în urma unui demers scris, adresat organizaţiei primare din
care face parte solicitantul şi intră în vigoare din acel moment. Decizia membrului
5
demisionar nu este supusă aprobării organizaţiei primare de apartenenţă sau a vreunui organ de conducere ierarhic superior, ci se ia doar act şi se exclude din registrul de evidenţă al filialei respective.
5.4.3 Excluderea din Asociaţie este o sancţiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea gravă a Statutului şi pentru acţiuni care compromit Asociaţia. Hotărîrea de excludere din Asociaţie se adoptă de către Consiliul Filialei respective în urma unui demers al organizaţiei primare din care face parte persoana în cauză sau din proprie iniţiativă.

6. STRUCTURA ASOCIAŢIEI

6.1 Asociaţia este organizată pe criteriul administrativ-teritorial. În structura Asociaţiei există următoarele niveluri de organizare:
• republican – la nivel de unitate administrativ-teritorială de nivelul I;
• raional (judeţean) şi municipal – la nivel de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul II;
• local – la nivel de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul III.
6.2 Între niveluri există relaţii de subordonare, fiecare nivel bucurîndu-se de autonomie în limitele stabilite de prezentul Statut.
6.3 În unitatea administrativ-teritorială de nivelul I (la nivel republican), se constituie Asociaţia în ansamblu pe Republică. După constituirea Asociaţiei la nivel republican, persoanele împuternicite în acest sens în termen de o lună depun toate actele necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare la Ministerul Justiţiei în vederea înregistrării.
6.4 În unităţile administrativ-teritoriale de nivelul III – sate (comune) şi oraşe – se constituie organizaţii primare. Organizaţia  primară se constituie din iniţiativa a cel puţin şapte persoane fizice (membri-fondatori), locuitori ai localităţii respective, în cadrul Adunării de Constituire şi se înregistrează la filiala în raza căreia se află. La Adunarea de Constituire se discută şi se ia atitudine faţă de Statut, se alege Conducerea şi Consiliul Local (dacă este cazul), se întocmeşte lista membrilor-fondatori ai organizaţiei primare, se nominalizează delegaţii la Conferinţa de Constituire a filialei, reieşind din norma de reprezentare 1/2 (unul din doi), se întocmeşte procesul verbal.
6.5 În unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II se constituie filialele raionale (judeţene) şi municipale. Filiala raională (judeţeană) şi municipală se constituie în cadrul  Conferinţei de Constituire a filialei. Conferinţa de Constituire a filialei raionale (judeţene) a Asociaţiei se convoacă de Consiliul Director al Asociaţiei, după ce au fost constituite organizaţii primare în cel puţin 1/3 din localităţile raionului (judeţului) respectiv şi este deliberativă, dacă la lucrările ei participă cel puţin 2/3 din delegaţii desemnaţi de organizaţiile primare din cel puţin 2/3 dintre acestea.
6.6 Filialele municipale Chişinău şi Bălţi se constituie din iniţiativa a cel puţin 150 şi, respectiv, 50 persoane, numite în continuare membri-fondatori, locuitori ai municipiilor respective.
6.7 Conferinţa de Constituire adoptă Hotărîrea cu privire la constituirea filialei Asociaţiei, ia în dezbatere Statutul şi face propuneri de completare şi modificare a acestuia, alege Preşedintele Filialei, iar la propunerea acestuia – vicepreşedinţii şi secretarul filialei, alege Consiliul Filialei, Comisia de Control şi Revizie, nominalizează  delegaţii la Congres, reieşind din norma de reprezentare stabilită de Consiliul Director. Conferinţa de Constituire a filialei se soldează cu întocmirea unui proces verbal.
Note: 1) Organizaţiile primare şi filialele se constituie după înregistrarea Asociaţiei la Ministerul Justiţiei.
2) După constituirea organizaţiei primare, preşedintele acesteia depune un ex. al procesului verbal al Adunării de Constituire la primăria din localitate, în vederea luării în evidenţă.
3) După constituirea filialei, Preşedintele acesteia depune un ex. al procesului verbal al Conferinţei de Constituire la Consiliul Raional (Judeţean) sau Municipal al administraţiei publice locale respective în vederea luării în evidenţă.

6
7. ORGANELE DE CONDUCERE ALE ASOCIAŢIEI

7.1 Pe plan republican: Preşedintele Asociaţiei, Adunarea Generală a Fondatorilor Asociaţiei, Consiliul Director, Congresul, Consiliul Republican, Biroul Permanent.
7.2 La nivelul filialei: Preşedintele Filialei, Conferinţa, Consiliul Raional (Judeţean) sau Municipal.
7.3 La nivelul organizaţiei primare: Preşedintele, Adunarea Generală, Consiliul Local.

7.4 Preşedintele Asociaţiei
7.4.1 Preşedintele Asociaţiei este liderul doctrinar şi de imagine, persoana, care sintetizează elementele de identificare ale Asociaţiei şi simbolizează valorile sale ideologice fundamentale.
7.4.2. Preşedintele Asociaţiei este ales de Adunarea Generală pe un termen de 1 an şi are următoarele competenţe:
• garantează aplicarea Statutului;
• reprezintă Asociaţia în raporturile cu autorităţile Republicii şi ale altor state, organismele internaţionale, cu alte asociaţii obşteşti, partide, structuri ale societăţii civile, cu persoane juridice sau fizice din Republică, şi din afara ei;
• reprezintă Asociaţia în cadrul manifestărilor interne şi internaţionale;
• prezidează lucrările Adunării Generale a Fondatorilor Asociaţiei, Consiliului Director, Congresului, Consiliului Republican şi Biroului Permanent;
• identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine în concordanţă obiectivele Asociaţiei cu evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din republică şi pe plan internaţional şi le supune dezbaterii şi deciziei organismelor de conducere republicane;
• informează la fiecare şedinţă organele de conducere asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor statutare şi a hotărîrilor luate anterior;
• propune organismului de decizie competent revocarea din funcţie a oricărei persoane, care deţine funcţii de conducere în Asociaţie;
• convoacă şedinţele Consiliului Director, Adunării Generale a Fondatorilor, Biroului Permanent şi ale Consiliului Republican.

7.5 Adunarea Generală a Fondatorilor Asociaţiei
7.5.1 Adunarea Generală a Fondatorilor Asociaţiei este forul suprem de conducere al Asociaţiei în plan republican în perioada de la constituire şi pînă la Congresul I al Asociaţiei. Adunarea Generală a Fondatorilor se convoacă semestrial şi este deliberativă, dacă participă cel puţin 50% din membrii-fondatori. Adunarea Generală extraordinară a Fondatorilor Asociaţiei poate fi convocată prin decizia Consiliului Director Central sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii-fondatori. Adunarea Generală a Fondatorilor adoptă toate deciziile cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi, excepţie făcînd doar hotărîrile cu privire la demiterea (revocarea) unor persoane cu funcţii de conducere şi din Comisia de Control şi Revizie, care se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 dintre participanţi.
7.5.2 Adunarea Generală a Fondatorilor are următoarele prerogative:
• introduce modificări în Statut, în caz de necesitate;
• pune în discuţie şi adoptă decizii vizînd strategia, tactica şi activitatea Asociaţiei pentru anumite perioade;
• revocă, în caz de necesitate, Preşedintele, iar la propunerea Preşedintelui – vicepreşedinţii, secretarul, redactorul-şef şi nominalizează în aceste funcţii persoane noi, operează modificări în componenţa Consiliului Director şi a Comisiei de Control şi Revizie;
• ascultă rapoarte despre activitatea Preşedintelui Asociaţiei, ale Consiliului Director, Comisiei de Control şi Revizie, redactorului-şef şi dă aprecierile respective;
• ia atitudine şi adoptă rezoluţii şi hotărîri, vizînd cele mai importante aspecte ale vieţii economice, social-politice şi spirituale din R. Moldova;
• adresează demersuri şi apeluri importante către autorităţile Republicii, populaţie, diferite partide, ONG-uri, structuri statale şi civile din Republică şi din afara ei, organisme
7
internaţionale;
• convoacă Congresul I al Asociaţiei şi stabileşte norma de reprezentare la acesta.
7.5.3 Mandatul Adunării Generale a Fondatorilor Asociaţiei este cuprins în perioada dintre Conferinţa de Constituire şi Congresul I al Asociaţiei.

7.6 Consiliul Director
7.6.1 Consiliul Director este organul suprem de conducere al Asociaţiei în perioada dintre Adunările Generale a Fondatorilor şi se compune din Preşedinte, vicepreşedinţi, şi un anumit număr de persoane dintre membrii-fondatori, stabilit de Conferinţa de Constituire sau Adunarea Generală a Fondatorilor.
7.6.2 Consiliul Director are următoarele prerogative:
• determină împuternicirile vicepreşedinţilor şi Secretarului Asociaţiei;
• stabileşte comisiile, departamentele sau direcţiile din cadrul Consiliului Director şi numeşte din rîndurile sale preşedinţii (directorii) acestora. Acestea pot include atît membri ai Consiliului Director, cît şi alţi membri ai Asociaţiei, specialişti în domeniu;
• nominalizează redactorul-şef al publicaţiei centrale a Asociaţiei;
• stabileşte strategia şi tactica Asociaţiei ce vizează realizarea anumitor obiective în perioada dintre Adunările Generale ale Fondatorilor şi adoptă documentele respective;
• adoptă hotărîri, declaraţii, apeluri, adresări şi documente importante, privind atitudinea Asociaţiei faţă de situaţia social-politică, economică, demografică ş.a.m.d. din Republică, precum şi faţă de politica autorităţilor statului în anumite probleme;
• elaborează acte normative, instrucţiuni, regulamente ş.a.m.d. ce ţin de activitatea internă a Asociaţiei;
• adoptă bugetul şi stabileşte persoanele împuternicite să semneze documente financiare ale Asociaţiei;
• dispune de mijloacele financiare ale Asociaţiei şi prezintă rapoarte în acest sens în faţa Adunării Generale a Fondatorilor;
• convoacă Adunarea Generală a Fondatorilor.
7.6.3 Durata mandatului Consiliului Director este de 1 an.
7.6.4 Consiliul Director este condus de Preşedintele Asociaţiei, care este şi Preşedintele Consiliul Director, iar în lipsa lui, de prim-vicepreşedinte. Şedinţele Consiliului Director se convoacă trimestrial sau de cîte ori este nevoie din iniţiativa Preşedintelui sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din membrii săi şi sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul total. Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.

7.7 Congresul
7.7.1 Congresul I al Asociaţiei se convoacă de Adunarea Generală a Fondatorilor, după ce au fost constituite filiale în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II ale R. Moldova. La începutul lucrărilor Congresului I Preşedintele Asociaţiei prezintă în numele Adunării Generale a Fondatorilor un raport, inclusiv financiar, despre activitatea desfăşurată din momentul constituirii Asociaţiei pînă la Congresul I, iar Comisia de Control şi Revizie în persoana Preşedintelui acesteia, prezintă un raport cu privire la situaţia financiară a Asociaţiei, după care îşi depun mandatul, prerogativele acestora urmînd să fie preluate de noile organe de conducere, control şi revizie, stabilite de Congres.
7.7.2 Congresul este forul suprem de conducere al Asociaţiei şi se convoacă o dată pe an. Congresul extraordinar poate fi convocat prin decizia Consiliului Republican sau la cererea a cel puţin 1/3 din filialele Asociaţiei.
7.7.3 Congresul are următoarele prerogative:
• adoptă (aprobă) Statutul şi introduce în el modificări;
• pune în discuţie şi adoptă decizii vizînd strategia, tactica şi activitatea Asociaţiei pentru anumite perioade;
• alege (confirmă) Preşedintele Asociaţiei;
• alege, la propunerea Preşedintelui, vicepreşedinţii şi Secretarul Asociaţiei;
• alege Consiliul Republican al Asociaţiei;
• alege Comisia de Control şi Revizie;
8
• adoptă (sau aprobă) însemnele Asociaţiei;
• ascultă rapoarte despre activitatea dintre congrese ale Consiliului Republican, Comisiei de Control şi Revizie şi dă aprecierile respective;
• ia atitudine şi adoptă rezoluţii şi hotărîri, vizînd cele mai importante aspecte ale vieţii economice, social-politice şi spirituale din R. Moldova;
• adresează demersuri şi apeluri importante către autorităţile Republicii, populaţie, diferite partide, asociaţii obşteşti, structuri statale şi civile din Republică şi din afara ei, organisme internaţionale.
7.7.4 Congresul este deliberativ, daca la lucrările lui participă cel puţin 2/3 din delegaţii aleşi la Conferinţele filialelor, din cel puţin 2/3 din filialele existente la acea dată şi adoptă toate hotărîrile prin simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.

7.8 Consiliul Republican
7.8.1 Consiliul Republican este organul suprem de conducere al Asociaţiei în perioada dintre Congrese şi se compune din Preşedinte, vicepreşedinţi, preşedinţii filialelor şi un anumit număr de persoane, stabilit de Congres.
7.8.2 Consiliul Republican are următoarele prerogative:
• determină împuternicirile vicepreşedinţilor şi Secretarului Asociaţiei;
• alege Biroul Permanent, revocă sau efectuează modificări în componenţa acestuia;
• stabileşte comisiile, departamentele sau direcţiile din cadrul Consiliului Republican şi numeşte din rîndurile sale preşedinţii (directorii) acestora. Acestea pot include atît membri ai Consiliului Republican, cît şi alţi membri ai Asociaţiei, experţi în domeniu;
• nominalizează redactorul-şef al publicaţiei centrale a Asociaţiei;
• stabileşte strategia şi tactica Asociaţiei ce vizează realizarea anumitor obiective în perioada dintre Congrese şi adoptă documentele respective;
• adoptă decizii, declaraţii, apeluri, adresări şi documente importante în anumite probleme vitale pentru societate, ia atitudine faţă de situaţia social-politică, economică, demografică ş.a.m.d. din Republică, precum şi faţă de politica autorităţilor statului în anumite probleme;
• elaborează acte normative, instrucţiuni, regulamente ş.a.m.d., ce ţin de activitatea internă a Asociaţiei;
• analizează şi ia atitudine faţă de activitatea filialelor Asociaţiei;
• adoptă bugetul şi stabileşte persoanele împuternicite să semneze documente financiare ale Asociaţiei;
• convoacă Congresul şi stabileşte norma de reprezentare la acesta.
7.8.3 Şedinţele Consiliului Republican se convoacă trimestrial şi sunt prezidate de Preşedintele Asociaţiei, care este şi preşedintele Consiliului Republican, iar în lipsa lui de prim-vicepreşedinte, din iniţiativa Preşedintelui, prin hotărîrea Biroului Permanent sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din membrii săi şi sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul total. Toate hotărîrile se adoptă cu simplă majoritate de voturi ale celor prezenţi.
7.8.4 Durata mandatului Consiliului Republican este de 1 an.

7.9 Biroul Permanent
7.9.1 Biroul Permanent este organul de conducere, coordonare şi control în perioada dintre şedinţele Consiliului Republican.
7.9.2 Biroul Permanent se compune din Preşedinte, vicepreşedinţi, preşedinţii comisiilor (departamentelor) formate şi un anumit număr de alţi membri ai Consiliul Republican.
7.9.3 Şedinţele Biroului Permanent se convoacă lunar şi sunt prezidate de Preşedintele Asociaţiei, care este şi preşedintele Biroului Permanent, iar în lipsa lui – de prim-vicepreşedinte, şi sunt deliberative, dacă participă cel puţin 2/3 din membrii săi. Toate deciziile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.
7.9.4 Biroul Permanent are următoarele prerogative:
• pune în aplicare hotărîrile Congresului şi ale Consiliului Republican;
• coordonează activitatea filialelor în vederea realizării hotărîrilor Congresului, Consiliului Republican, Biroului Permanent şi obiectivelor statutare ale Asociaţiei;
9
• adoptă hotărîri şi documente cu caracter operativ în contextul hotărîrilor adoptate de
• forurile ierarhic superioare;
• dispune de mijloacele financiare ale Asociaţiei şi prezintă rapoarte în acest sens în faţa Consiliului Republican;
• convoacă şedinţele Consiliului Republican.
7.9.5 Durata mandatului Biroului Permanent este de 1 an.

7.10 Preşedintele Filialei
7.10.1 Preşedintele Filialei este conducătorul şi liderul de imagine al filialei.
7.10.2 Preşedintele Filialei:
• garantează aplicarea Statutului şi a hotărîrilor organelor de conducere ierarhic superioare şi ale filialei respective în teritoriul pe care îl reprezintă;
• reprezintă Asociaţia în raporturile cu autorităţile locale, cu filialele altor asociaţii obşteşti şi ale partidelor, structuri ale societăţii civile, cu persoane juridice sau fizice din raionul (judeţul) sau municipiul respectiv;
• reprezintă filiala in cadrul manifestărilor locale;
• identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine în concordanţă obiectivele Asociaţiei cu evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din zona respectivă si le supune dezbaterii si deciziei organelor de conducere ale filialei;
• prezidează lucrările Conferinţei şi a Consiliului Filialei;
• informează periodic Consiliul Filialei despre stadiul îndeplinirii obiectivelor statutare şi a hotărîrilor organelor de conducere centrale şi ale filialei;
• convoacă şedinţele Consiliului Filialei.
7.10.3. Durata mandatului Preşedintelui Filialei este de 1 an.

7.11 Conferinţa
7.11.1 Conferinţa este organul suprem de conducere al filialei şi se convoacă nu mai rar de o dată în an. Conferinţa extraordinară poate fi convocată prin decizia Consiliului filialei, Consiliului Republican sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din membrii săi. Conferinţa este deliberativă, dacă la lucrările ei participă cel puţin 2/3 din delegaţii desemnaţi de organizaţiile primare din cel puţin 2/3 dintre acestea – în cazul filialelor raionale (judeţene) şi cel puţin 2/3 din membrii săi – în cazul filialelor Chişinău şi Bălţi. Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.
7.11.2 Conferinţa are următoarele prerogative:
• alege Preşedintele Filialei;
• alege, la propunerea preşedintelui, vicepreşedinţii şi secretarul filialei;
• alege Consiliul Raional (Judeţean) sau Municipal;
• alege Comisia de Control şi Revizie;
• ascultă rapoarte, inclusiv financiare, şi apreciază activitatea Consiliului respectiv şi a Comisiei de Control şi Revizie;
• ia în dezbatere probleme şi adoptă hotărîri cu caracter local în vederea realizării obiectivelor statutare şi ale celor trasate de organele ierarhic superioare;
• vine cu propuneri şi sugestii pe marginea Statutului Asociaţiei;
• nominalizează delegaţii la Congres, reieşind din norma de reprezentare stabilită de Consiliul Republican (Consiliul Director).

7.12 Consiliul Filialei
7.12.1 Consiliul Filialei este organul de conducere, coordonare şi control al filialei respective în perioada dintre conferinţe.
7.12.2 Consiliul Filialei se compune din preşedinte, vicepreşedinţi şi un anumit număr de persoane, stabilit de Conferinţă.
7.12.3 Consiliul Filialei are următoarele prerogative:
• convoacă Conferinţa şi stabileşte norma de reprezentare;
• operează modificări în lista delegaţilor la Congres în caz de retragere, deces sau
10
imposibilitate de a participa a unuia dintre aceştia;
• aprobă bugetul şi confirmă persoanele împuternicite să semneze documentele financiare;
• dispune de mijloacele financiare ale filialei şi prezintă rapoarte în acest sens în faţa Conferinţei filialei;
• creează departamente în anumite probleme în cadrul filialei şi numeşte preşedinţii (directorii) acestora;
• elaborează planuri şi acţiuni în vederea transpunerii în viaţă a hotărîrilor adoptate de Conferinţă şi organele de conducere ierarhic superioare;
• pune în discuţie cele mai importante probleme, ce vizează activitatea filialei şi adoptă deciziile care se impun;
• adoptă declaraţii şi face propuneri ce vizează activitatea autorităţilor publice locale.
7.12.4 Şedinţele Consiliului Filialei se convoacă nu mai rar de o dată în trimestru de către Preşedintele Filialei, din iniţiativa Consiliului Republican sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi şi sunt prezidate de Preşedintele Filialei, care este şi preşedintele Consiliului respectiv, iar în lipsa lui, de unul din vicepreşedinţi, care şi semnează documentele adoptate.
7.12.5 Şedinţele Consiliului Filialei sunt deliberative dacă participă nu mai puţin de 2/3 din membrii săi. Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor prezenţi.
7.12.6 Durata mandatului Consiliului Filialei este de 1 an.

7.13 Preşedintele organizaţiei primare
7.13.1 Preşedintele organizaţiei primare este conducătorul şi liderul de imagine al acesteia.
7.13.2 Preşedintele organizaţiei primare:
• garantează aplicarea Statutului şi a hotărîrilor organelor de conducere ierarhic superioare în plan local;
• reprezintă Asociaţia în raporturile cu autorităţile locale, cu organizaţiile primare ale altor asociaţii obşteşti şi ale partidelor, structuri ale societăţii civile, cu persoane juridice sau fizice din localitatea respectivă;
• reprezintă organizaţia primară în cadrul manifestărilor locale;
• prezidează lucrările Adunării Generale şi ale Consiliului Local;
• identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine în concordanţă obiectivele Asociaţiei cu evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din localitatea respectivă şi le supune dezbaterii şi deciziei organelor de conducere ale organizaţiei primare;
• informează periodic organele de conducere ale organizaţiei primare despre stadiul îndeplinirii obiectivelor statutare, a hotărîrilor organizaţiei primare, precum şi a  hotărîrilor organelor de conducere ierarhic superioare;
• convoacă şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Local.
7.13.3 Durata mandatului Preşedintelui organizaţiei primare este de 1 an.

7.14 Adunarea Generală
7.14.1 Adunarea Generală este organul suprem de conducere al organizaţiei primare şi se convoacă nu mai rar de o dată în lună de preşedintele sau Consiliul Local al organizaţiei primare, la indicaţia organelor de conducere ierarhic superioare sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii organizaţiei primare.
7.14.2 Adunarea Generală are următoarele prerogative:
• alege preşedintele, vicepreşedintele, secretarul, trezorierul şi Consiliul Local (cînd este cazul);
• examinează şi aprobă/respinge adeziunile la Asociaţie ale unor noi membri şi face demersurile necesare către Consiliul Filialei respective pentru reaprobarea şi înregistrarea acestora şi eliberarea legitimaţiilor de membru al Asociaţiei;
• examinează cazurile de excludere ale unor membri ai organizaţiei primare respective şi face demersurile necesare către Consiliul Filialei pentru a se lua o decizie definitivă în acest sens;
• determină sarcinile şi apreciază activitatea fiecărui membru al organizaţiei primare;
• trasează planuri şi acţiuni în vederea executării hotărîrilor organelor ierarhic superioare şi transpunerii în viaţă a obiectivelor Asociaţiei, ţinînd cont de particularităţile locale;
11
• alege delegaţi la conferinţe, reieşind din norma de reprezentare, stabilită de Consiliul Raional (Judeţean) sau Municipal respectiv;
• ia în discuţie aspecte din activitatea Asociaţiei şi face propuneri în sensul eficientizării ei;
• ia în dezbatere şi adoptă propuneri asupra Statutului Asociaţiei;
• decide asupra utilizării mijloacelor financiare de care dispune organizaţia primară, ascultă rapoarte şi ia deciziile care se impun, referitoare la utilizarea acestora;
• analizează activitatea filialei în general, şi a organizaţiei primare în special, şi propune soluţii.
7.14.3 Adunarea Generală este prezidată de preşedintele organizaţiei primare, iar în lipsa lui de vicepreşedinte, care şi semnează documentele adoptate. Adunarea Generală este deliberativă dacă la ea participă cel puţin jumătate din membrii săi. Toate hotărîrile se iau cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.

7.15 Consiliul Local
7.15.1 Consiliul Local este organul executiv al organizaţiei primare, care numără mai mult de 30 de membri, în perioada dintre Adunările Generale şi se constituie dintr-un anumit număr de membri, stabilit de Adunarea Generală.
7.15.2 În fruntea Consiliului Local se află preşedintele organizaţiei primare, iar în lipsa lui vicepreşedintele, care prezidează şedinţele şi semnează documentele adoptate.
7.15.3 Consiliul Local convoacă Adunarea Generală şi execută hotărîrile ei. Şedinţele Consiliului Local sunt deliberative dacă participă cel puţin jumătate din membrii săi. Toate hotărîrile se iau cu simpla majoritate de voturi ai celor prezenţi.
7.15.4 Durata mandatului Consiliul Local este de 1 an.

8.  PROPRIETATEA ASOCIAŢIEI ŞI ADMINISTRAREA BUNURILOR

8.1 Asociaţia poate avea în proprietate orice bunuri necesare pentru asigurarea materială a activităţii prevăzute de prezentul Statut: întreprinderi, imobile, mijloace de transport, mijloace de telecomunicaţii, edituri, tipografii, mobilier, aparate de birou şi alte fonduri fixe, obiecte de proprietate intelectuală ş.a.m.d. provenite din mijloacele Asociaţiei.
8.2 Proprietatea Asociaţiei se formează din:
• donaţii şi granturi;
• încasări din organizarea lecţiilor publice, expoziţiilor, loteriilor, licitaţiilor, acţiunilor sportive şi de altă natură;
• venituri realizate din activitatea economică, inclusiv externă;
• venituri realizate din actele juridice civile;
• mijloace materiale şi financiare donate de sponsori şi filantropi în conformitate cu Legea respectivă;
• alte încasări neinterzise de legislaţie.
8.3 Donaţiile pot fi făcute de persoane fizice sau juridice, din R. Moldova şi din afara ei, în conturile centrale sau ale filialelor.
8.3.1 Donaţiile şi alte venituri la nivelul filialei se utilizează în felul următor: 25% din suma provenită din diverse surse rămîn la dispoziţia filialei şi 75% se transferă pe contul central al Asociaţiei.
8.4 Granturile se alocă de către guvernele R. Moldova şi ale altor state, fonduri şi instituţii financiare internaţionale, persoane juridice din R. Moldova şi de peste hotare.
8.5 Veniturile se formează în urma vînzării publicaţiilor Asociaţiei sau a unor publicaţii ce vin în sprijinul realizării obiectivelor sale, precum şi în urma unor activităţi economice specifice.
8.6 Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor Asociaţiei este această Asociaţie în ansamblu care are personalitate juridică. Membrii Asociaţiei şi subdiviziunile structurale ale acesteia nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri. Subdiviziunile structurale ale Asociaţiei au dreptul de administrare a bunurilor atribuite de proprietar.
8.7 Bunurile Asociaţiei sunt administrate:
• la nivel central – de Biroul Permanent (Consiliul Director);
• la nivelul filialelor – de Consiliile Filialelor respective;

• la nivelul organizaţiilor primare – de preşedinţii organizaţiilor primare respective sau de Consiliile Locale, acolo unde este cazul.

8.8 Unicul organ abilitat pentru procurarea, distribuirea şi înstrăinarea proprietăţii Asociaţiei este Biroul Permanent (Consiliul Director).

Sursa: