Site icon Glasul.info

MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU

La 16 ianuarie 1937, in memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chisinau, ofiterii de rezerva (veterani) din Basarabia in numar de 15 persoane, sub presedintia d-lui Gherman Pantea, asistat de domnul Elefterie Sinicliu ca secretar, organizeaza Comitetul care a decis ridicarea la Chisinau, prin colecta publica, a Monumentului Regelui Ferdinand I al Romaniei, Intregitorul de Neam si Tara.

La 5 februarie 1939, în prezenţa reprezentantului la Chişinău a M.S. Regelui Carol II-lea, d-l. General Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector general al armatei române), a trei miniştri din Guvernul României şi a delegaţilor oficiali ai mai multor provincii româneşti, are loc dezvelirea monumentului.

MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU

Trebuie remarcat că în perioada interbelică în Basarabia au mai fost edificate încă două monumente ale Regelui Ferdinand: la Rezina (1938), sculptor Alexandru Plămădeală şi la Ismail (1938), sculptor Dimitrie-Bârlad.

Dupa 28 iunie 1940 , autoritățile sovietice l-au distrus.

MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU, imagine: neamulromanescblog.wordpress.com
MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU, imagine: neamulromanescblog.wordpress.com

Chişinău, anul 1939

Un an mai târziu se va instala puterea sovietică care va arunca în aer statuia regelui Ferdinand şi Clopotniţa.

La 16 ianuarie 1937, în memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chişinău, ofiţerii de rezervă (veterani) din Basarabia au decis ridicarea la Chişinău, prin colectă publică, a Monumentului neuitatului Rege al României Ferdinand I, Întregitorul de Neam şi Ţară. Macheta statuii, elaborată de sculptorul român Oscar Han, a fost aprobată de M.S. Regele Carol II-lea a României, iar colectarea rapidă a fondurilor a permis aşezarea pietrei de temelie la 27 martie 1938.

Sculptura din bronz, exectată de O. Han, a fost mai întâi expusă la București, în grădina Ateneului Român spre a fi văzută şi admirată de locuitorii Capitalei. Ulterior, lucrarea a fost plasată la Chişinău pe un soclu de beton placat cu piatră moale .La 5 februarie 1939, în prezenţa reprezentantului la Chişinău a M.S. Regelui Carol II-lea, d-l. General Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector general al armatei române), a trei miniştri din Guvernul României şi a delegaţilor oficiali ai mai multor provincii româneşti, are loc dezvelirea monumentului în scuarul din faţa palatului mitropolitan, la 6 metri de bordura trotuarului bulevardului Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare şi Sfânt), în faţa monumentului portal al catedralei mitropolitane.

După prăbuşrea URSS, Clopotniţa, distrusă de sovietici, a fost restaurată. Mai avem o datorie – statuia nerefecută a regelui Ferdinand.

Surse:

[1] neamulromanescblog.wordpress.com[2] Petru Bogatu

 

Exit mobile version