Vasile Motrescu este un taran tanar din comuna Vicovu de Jos, judetul Suceava, a carui atitudine protestatara, impotriva sovieticilor, incepe in 1944. Pentru foarte scurta vreme, isi intemeiaza, apoi, o familie, are doi copii, dar in 1949, afland ca e urmarit de Securitate, pentru actiunile sale antisovietice din ‘44, este constrans sa se ascunda in padurile din zona Radautilor.
In perioada 1944-1958, sunt pronuntate trei sentinte de condamnare a sa la ani grei de inchisoare. Participa la numeroase actiuni impotriva autoritatilor, alaturi de alti partizani, si trimite o serie de scrisori Militiei si Securitatii, in care explica de ce se ascunde, dar si neajunsurile si nedreptatile pe care le traiesc taranii din Bucovina din cauza colectivizarii.
Testamentul partizanului bucovinean Vasile Motrescu
La un moment dat, se preda de bunavoie, dar, cum dejoaca planurile Securitatii de a-i trada pe alti partizani, in mai multe randuri, este judecat si condamnat din nou. Gasit in ascunzatoare, in 1955, impreuna cu Gavril Vatamaniuc, trage asupra soldatilor care venisera sa-l captureze. Apoi, prefera sa se ascunda singur, desi e in continuare ajutat cu hrana de prieteni si familie. Tradat, in cele din urma, este arestat de Securitate si executat, pe 29 iulie 1958, la doar 38 ani.
Testamentul partizanului bucovinean Vasile Motrescu
“Eu, Motrescu P. Vasile, am executat testamentul lui Ştefan Vodă, şi urmaşilor mei le poruncesc să-l execute ori de câte ori va veni vrăjmaşul să le calce ogorul şi va râvni la avutul ţării, la libertatea lor, ori de câte ori va veni restriştea peste ţara lor, să nu plece capul în faţa vrăjmaşului şi a străinului ori de ce naţie şi ori de ce neam ar fi.
Mai bine lăsaţi să vă cadă capul lovit de sabie decât să fiţi laşi şi trădători, căci sunteţi urmaşii străbunilor daci care v-au lăsat în moştenire petecul de pământ apărat de ei cu ghioaga şi stropit cu sânge, lacrimi şi sudoare din belşug.”
Vasile Motrescu,”un bucovinean inalt imbracat in haine nationale” este unul din partizanii din Romania care au luptat ca si partizani sau “banditi” cum le spunea securitatea, pentru inlaturarea comunismului si a ocupatiei sovietice din tara.
La varsta 24 de ani se alatura partizanilor, care opuneau o rezistenta armata impotriva comunismului alimentati de speranta ca intr-o zi vor veni americanii si vor ajuta la eliberarea de ocupatia sovietica. Aceasta speranta a fost intretinuta si de posturile de radio “Europa Libera” si “BBC”.
Timp de aproximativ 14 ani, intre anii 1944-1958 a experimentat o viata de fugar fiind singurul partizan(exista o singura exceptie) care a scris un jurnal si care a fost posibil sa fie citit find in dosarul de la securitate . In jurnalul acesta a scris si 14 poezii. In cartea Rascumpararea, Memoriei Vasilica Croitor il prezinta ca unul care s-a convertit la penticostali dupa ce a primit o Biblie de la niste ciobani in muntii Bucovinei.
De altfel cand a fost arestat se afla ascuns de vreo doi ani in casa familiei Sfichi din Galanesti,raionul Radauti care l-au cunoscut pe Dumnezeu prin intermediul lui Vasile Motrescu.
UPDATE PUTETI VIZIONA apasand pe legatura asta Recurs la Cazul Motrescu
Credinta in Dumnezeu …a fost arma mea cea mai puternica. In acesti ani de prigoana si viata amara mngaierea sufletului meu a fost Biblia de care sunt hotarat sa nu ma despart pana la sfarsitul zilelor mele… (din Jurnalul lui Vasile Motrescu)
Fratele lui a construit casa pe care o visa si care a fost schitata in detalii in jurnalul sau.
Singur, în munţi, de Sfintele Paşti. Partizanul Vasile Motrescu:
“Stau prigonit de frații mei trădători care și-au vândut țara și sufletele lor dracilor din Rusia”
“Credinta in Dumnezeu a fost arma mea cea mai puternica.” – Vasile Motrescu, Jurnal din timpul rezistentei armate din munti
“Este un caz unic în istoria rezistentei anticomuniste din România. Un taran bucovinean sarac, Vasile Motrescu, constrâns de comunisti sa ia calea codrului, a pus mâna pe arma spre a-si apara libertatea si viata. În acelasi timp, în anii 1952-1954, el noteaza zilnic ceea ce face si simte. Este singurul partizan anticomunist român de la care a ramas un “Jurnal“, în care a consemnat toate preocuparile, suferintele si gândurile care îl framântau, toate evenimentele si sperantele care i-au marcat viata de om liber în salbaticia muntilor, ziua si noaptea, vara si iarna”, se afirma in prezentarea lucrarii “Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu si rezistenta armata din Bucovina, 1944-1958“, de Adrian Brisca (INST).
Vasile Motrescu mai scrie si noua excelente scrisori, pline de patriotism si curaj, pe care partizanul le-a trimis autoritatilor comuniste, precum si sase poezii, compuse în aceleasi conditii vitrege.
Vasile Motrescu, care s-a aflat si alaturi de Gavril Vatamaniuc, are la un moment dat si un joc cu Securitatea, dar doar pentru a salva in cele din urma gruparea lui Ion Gavrila Ogoranu, care afirma, in documentarul video din finalul materialului, ca autorul randurilor de mai jos, in ciuda aparentelor de simplu taran, era un literat si un foarte bun cunoscator al istoriei nationale. Nascut la 11 octombrie 1920 în comuna Vicovu de jos, județul Suceava, Vasile Motrescu, dupa ce este capturat prin tradare, este executat la Botosani, pe 29 iulie 1958, la orele 21,30. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Surse:
[1] faptanuvorba.net[2] danlucescu.wordpress.com[3] marturisitorii.ro