Este titlul unei noi cărţi, care trasează drumul flotelor comercială şi de pescuit oceanic într-o mare de corupţie şi dispariţia acestora în propriul lor Triunghi al Bermudelor. Este ceea ce s-a numit “Cel mai mare caz de corupţie din istoria României”.
În lucrarea sa,
structurată în 21 de capitole, americanul Jonathan Harper a utilizat, ca surse, tot ce a apărut – referitor la Afacerea Flota şi la celelalte scandaluri în care a fost implicat preşedintele Băsescu – în ziarele şi în relatările agenţiilor de ştiri româneşti. Ale căror nume sunt trecute pe paginile 116 şi 117 ale cărţii.
Din acest punct de vedere, cam tot ceea ce scriitorul american le spune cititorilor de peste ocean le este cunoscut românilor. Din ce s-a publicat în presa de la noi, oamenii sunt la curent şi cu afacerea cu vapoarele, despre care, în carte, se vorbeşte în primele cinci capitole. Și cu afacerea “Răpirea”.
“Cel mai rău” scandal dezvăluit într-o nouă carte: “Băsescu : Ruşinea României”
Și cu ce s-a scris despre casa din strada Mihăileanu, caz în care avocat a fost Elena Udrea. Și despre Elena Băsescu, fiica preşedintelui, care a cumpărat, la un preţ subevaluat, un apartament în zona rezidenţială Băneasa. Sunt chestiuni care, de multă vreme, au ajuns la urechile românilor, dar care, pentru foarte mulţi americani, este posibil să constituie o noutate.
Acest meticulos cercetat şi bine documentat raport acoperă informaţiile difuzate până acum, de la articole detaliate din mass-media, până la rapoarte parlamentare şi anchete juridice. Este expresia ultimă a aproximativ 40 de ani de corupţie, minciună, nepotism economic şi politic şi fraudă demodată.
În ascensiunea sa, de la simplu marinar, la căpitan de vas în fostul sistem comunist – cu un posibil “ocol” pe la Securitate – la primar al Bucureştiului, ministru al Transporturilor şi, în final, Preşedintele României, “Traian Băsescu a afişat o ignorare dispreţuitoare faţă de domnia legii şi o tendinţă continuă spre abuzul de putere”, afirmă Jonathan Harper, autorul lucrării.
Harper este pseudonimul pe care autorul, ca observator, vreme îndelungată, al scenei politice româneşti, l-a folosit pentru a-şi proteja sursele şi pentru propria lui siguranţă. Cartea lui este plină de dezvăluiri şi întrebări despre dosarul şi performanţa cârmaciului de navă, care a ajuns şef de stat.
CÂTEVA ÎNTREBĂRI CRITICE:
Cine este vinovat de dispariţia flotelor Marinei Comerciale şi a celei de pescuit oceanic pentru o grămadă de datorii externe? Unde se află acele nave astăzi? Cum a încăput una dintre cele mai profitabile afaceri în mâinile anumitor politicieni aflaţi la putere? Cine a profitat? Cu cât a fost plătit Traian Băsescu în calitate de administrator al societăţii mixte româno-norvegiane Petroklav Shipping ?
Ce s-a întâmplat cu rapoartele despre legăturile lui Băsescu cu fosta Securitate? Ce rol a avut fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, în dispariţia a cinci transporturi de explozibili şi muniţie care ar fi putut să fi ajuns în mâinile rebelilor angolezi din grupul UNITA sau ale altor militanţi? A existat vreo legătură între persoane implicate în acest caz şi grupurile teroriste Hamas şi Hezbollah?
ESTE TRAIAN BĂSESCU UN “VESTIGIU” AL FOSTEI ROMÂNII CORUPTE ŞI AUTOCRATICE?
De-a lungul carierei sale, au existat întotdeauna întrebări privind trecutul legăturilor lui Băsescu cu Securitatea din tvremea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu şi ce rol ar fi putut să joace acestea în meteorica lui ascensiune, de la simplu marinar, la unul dintre cei mai tineri căpitani de navă, apoi la Ministerul Transporturilor şi, în final, la Preşedinţie.
Iar de-a lungul acestui drum, s-au formulat acuzaţii că, datorită acestor presupuse legături, familia Băsescu şi prietenii ei au avut beneficii financiare de pe urma diferitelor întreprinderi, atât publice cât şi private. Membrii Parlamentului şi alte persoane au afirmat că “<Guvernul Băsescu> se află în slujba unor grupuri speciale de interes”, spunându-le public procurorilor ce anume cazuri ar vrea el să urmărească, intimidând şi insultând Curtea Constituţională, aprobând înregistrări ilegale şi alte instanţe ale “abuzului de putere împotriva interesului public”, aşa cum scria şi ziarul “Gardianul”.
Surse:
[1] jurnalul.ro[2] www.zvj.ro