Harghita-Covasna, vatra de civilizatie româneasca distrusa prin colonizarea secuilor. Maghiarii din România sunt o populatie artificial creata prin cotropirea teritoriului stramosesc al românilor si colonizare, care a dus la schimbarea raportului demografic.
Din punct de vedere moral, este de dorit înlaturarea acestei realitati, prin refacerea majoritatii românesti în Harghita-Covasna, desigur prin mijloace crestine. Enclava de limba maghiara din inima tarii este o anomalie istorica. Populatia româneasca de aici a fost în buna masura exterminata.
Harghita-Covasna, vatra Dacica
În preistorie, Covasna a facut parte din aria întinderii culturii Cucuteni, numita si Ariusd-Cucuteni, localitatea covasneana Ariusd fiind luata ca limita a extinderii acstei civilizatii. Ca si celelalte teritorii, aici s-au dezvoltat culturile epocii bronzului. În antichitate, zona Harghitei a constituit cea mai importanta concentrare de cetati dacice, dave, dupa cea din Muntii Orastiei.
Recent, la Sita Buzaului, au fost descoperite si cercetate unele dintre cele mai importante statiuni arheologice din Transilvania. Care este, in cateva cuvinte, tabloul arheologic al tinuturilor Covasnei si Harghitei? Civilizatiile preistorice din zona Carpatilor Rasariteni, atat in Transilvania, cat si in Moldova de Vest, sunt unanim considerate unele dintre cele mai vechi si stralucite civilizatii din Europa.
In perioada dacica, acest teritoriu a fost unul dintre cele mai intens locuite, de aici provenind descoperiri devenite emblematice pentru civilizatia dacica: celebrul tezaur de vase de argint si aur de la Sancraieni, cetatile Covasna, Racu, Jigodin si multe altele.
In perioada stapanirii romane, prin teritoriul celor doua judete trecea limesul (granita) de Est al Daciei Romane, aici fiind descoperite mai multe asezari militare si civile bine conservate: Bretcu (cu denumirea romana Augustia), Borosneu Mare, Comolau, Inlaceni, Odorheiu Secuiesc si altele. Au fost facute, de asemenea, si importante descoperiri datand din perioada post-romana, care atesta continua existenta a unei populatii autohtone romanizate, precum si valurile de populatii migratoare cunoscute.
Din secolele XII-XIII, zona a fost colonizata de secui, etnia care de atunci reprezinta majoritatea populatiei din zona. – Valorosi arheologi au cercetat in secolul trecut cele doua judete. Ii amintim pe: Alexandru Ferenczi, Szekely Zoltan, Petre Roman, Ion Nestor, Eugenia Zaharia.
Rezultatele muncii lor se puteau vedea, pana in 1989, in cele sapte muzee locale din Sfantu-Gheorghe. Unde pot fi admirate astazi vestigiile arheologice atat de bogate ale Carpatilor Rasariteni? Cu cateva exceptii de ultima ora, cand unele muzee au organizat mici expozitii de arheologie, nicaieri.
Cele sapte muzee au devenit, dupa 1990, muzee secuiesti, subordonate politicii promovate de UDMR, care pune in prim-plan valorificarea patrimoniului cultural secuiesc si maghiar, desfiintand expozitiile si depozitand in subsoluri tezaurul arheologic. Inainte de venirea mea, arheologii romani plecasera, iar cercetarile fusesera abandonate. In paralel, si din cercetarile etnografice ale acestor muzee a fost exclus elementul romanesc.
Desi pe teritoriul celor doua judete s-au nascut si au trait personalitati marcante ale vietii culturale, stiintifice si ecleziastice romanesti (Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Nicolae Colan, episcopul Veniamin Nistor, primul episcop al Armatei Romane, Justinian Teculescu, scriitorul Romulus Cioflec), muzeele secuiesti nu au acceptat, in ultimul deceniu, sa puna in valoare viata si opera lor.
Traim intr-o zona in care ochelarii etnici sunt singurul criteriu de apreciere a activitatilor stiintifice si culturale. … – Cate cetati dacice si cate castre romane au fost descoperite in cele doua judete? – Pana in prezent, 13 cetati si 10 castre. Zona este insa mult mai bogata, si numai restrictiile financiare ne impiedica sa deschidem noi santiere. Practic, zona aceasta este una dintre cele mai bogate in descoperiri dacice.
In secolele II-I i. Hr.- I d. Hr., aici a existat un sistem intreg de cetati care controlau punctele strategice.Una dintre regulile urmate in dispunerea lor era legatura vizuala. Cetatea de la Pauleni, de exemplu, se observa foarte bine de pe varful Sumuleului, de unde se vad si cetatile de la Jigodin. – Cercetarea civilizatiei dacice din estul Transilvaniei nu poate exclude cercetarea Cetatii de la Covasna.
Cat de importanta este aceasta? – Cetatea de la Covasna este unul dintre cele mai importante monumente geto-dacice de pe teritoriul Romaniei. Cu o lungime totala a zidurilor de aparare de peste 800 m si o suprafata construita de 20.000 m.p., cetatea de aici a fost unul dintre centrele politico-administrative, militare si, probabil, religioase dacice din sud-estul Transilvaniei, precum si un punct strategic in sistemul de legaturi intre Transilvania, sudul Moldovei si nord-estul Munteniei.
Impresionantele vestigii descoperite dupa trei campanii de sapaturi apartin, in majoritate, epocii de maxima inflorire a civilizatiei stramosilor nostri, intre domniile lui Burebista si Decebal. – Care este in prezent stadiul santierului si al Cetatii Covasna si de ce este atat de putin cunoscut marelui public acest monument? – In noiembrie 1995, unele zone din Harghita si Covasna au fost puternic afectate de o furtuna.
Din cauza caderii copacilor, stratul de cultura dacica a inceput sa alunece, iar zidurile cetatii au intrat intr-un proces de distrugere. Efectiv, daca nu se vor aloca fondurile necesare pentru continuarea lucrarilor de protectie si conservare, intr-un viitor apropiat, acest impresionant monument de civilizatie va disparea.
Filias, localit. componenta a orasului Cristuru Secuiesc (jud. Harghita), pe terit. careia, pe malul pârâului Cetatii, s-a descoperit o asezare de tip \”risipit\”, din sec. 7 d.H., reprezentativa pentru faza IV a culturii Ipotesti-Cândesti din regiunea de S-E a Transilvaniei (cercetata în anii 1963-1964). S-au identificat trei niveluri de locuire. S-au descoperit 41 bordeie rectangulare (2,50 x 3,50m – 4,00 x 3,50m) cu pietrar asezat, în cele mai multe cazuri, în coltul de N-E…
În marginea asezarii din sec. 7 s-au gasit resturi de locuire cu ceramica caracteristica sec. 8… Cristuru Secuiesc, oras în jud. Harghita… Pe terasa Târnavei Mari, au fost cercetate doua asezari (sec. 6-7) de tip Ipotesti-Cândesti. Prima se afla pe locul numit \”Valea Calda\”, unde s-au descoperit 5 bordeie de mici dimensiuni (2,60 x 2,60m – 3,00 x 3,50m) cu pietrar la N-E… A doua asezare se afla pe locul numit \”Poala Bradului\”, unde s-au cercetat 8 bordeie din sec. 6-8 (cu suprafata între 3,25 x 3,25m si 4,20 x 3,50m) având pietrar în coltul de N-E…
Prima categorie cuprinde oale cu forme bine articulate, de traditie romana …Olaria lucrata cu mâna cuprinde forme ovale de traditie geto-dacica si forme bine articulate, de traditie romana… Poian (sat, com., jud. Covasna)… Pe Panta de Piatra, doua asezari succesive de bordeie patrulatere, cu sobe de piatra si acoperit în doua ape, datând din sec. 7-8 si 8-9 care pot fi raportate la descop. de tip Ipotesti-Cândesti.
Caracteristica este ceramica – urne simple, vag ovale, cu decor rudimentar, incizat de linii orizontale dfrepte sau ondulate, sau fara decor. Pe una dintre ele, o monograma hristica. Sunt documentele unei culturi materiale autohtone, cunoscuta pâna acum doar din câteva descop., al carei aspect artistic este redus la elemente simple de forma si decor, dar care are constiinta valorii lor de comunicare a simbolului.
Pe aceasta baza s-a constituit, partial, cultura perioadei de început a feudalismului, dezvoltând elementele de forma si decor. Ceea ce însa da o deosebita valoare descop. de la P., este atestarea caracterului crestin al populatiei purtatoare… Articole din Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000 Cultură şi civilizaţie în Carpaţii Răsăriteni
JUDETUL COVASNA
AITA MARE. Prima atestare documentara: 1332 – Sacerdos de Ahch Denumiri istorice romanesti: 1787 -Mareusa 1850 – Ajtou 1854 – Aitonu Mare Unul dintre cele mai vechi nume de familie atestat: Olah Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 104 romani – 1760 – 170 romani – 1805 – 110 romani – 1850 – 133 romani – 1900 – 157 romani – 1930 – 208 romani – 1941 – 42 romani – 1992 – 73 romani Primul locas de cult romanesc atestat documentar era o bisericuta din barne, aflata pe intravilanul nobilului Zathureczky.
A fost jefuita de nenumarate ori. Biserica ”veche” a fost ridicata intre anii 1866-1868, langa drumul principal. Este o biserica din zid, cu hramul ”Sf. Nicolae”, monument istoric. Biserica ”noua” a fost ridicata in centrul comunei, in perioada interbelica si sfintita la 17 iulie 1938 de mitropolitul Nicolae Balan. Un document din 1848-1849 marturiseste ca in toiul revolutiei ”preotul a murit de frica, iar oamenii au ratacit mult”.
Asa a inceput maghiarizarea comunei…, dupa putine se poate vedea foarte clar din tabelul demografic. Dupa 1940, in urma Diktatului de la Viena, in biserica romaneasca s-a tras cu pusca, iar credinciosii au fost trecuti cu forta la cultele maghiare. Preotul ortodox Ioan Comsa a fost izgonit. Biserica ”veche” din Aita Mare.
ARACI. Pe teritoriul localitatii, arheologii au descoperit urmele unei asezari cu ceramica tip Ariusd-Cucuteni. Prima atestare documentara: – 1332 – Sacerdos de Arvapotok Denumiri istorice romanesti: – 1349 – Vechiul – 1787 – Arapataku – 1850 – Arpetak – 1854 – Arpatac Dintre familiile romanesti cele mai vechi in localitate: Cioflec, Nistor, Colan, etc Evolutia demografica (credinciosi romani): – 1733 – 150 romani – 1805 – 250 romani – 1850 – 575 romani – 1910 – 830 romani – 1930 – 822 romani – 1941 – 655 romani – 1992 – 964 romani Prima biserica romaneasca atestata documentar dateaza din anul 1688 si era din piatra si caramida. In anul 1767 exista o biserica de lemn ”Sf. Dumitru” in cimitir.
Intre anii 1881-1887 se ridica o noua biserica, care va fi serios deteriorata de cutremurul din 1940 si va fi demolata. Intre anii 1955-1964 se zideste o biserica mare, care insa, datorita cutremurelor va ramane inchisa. In prezent, slujbele se desfasoara intr-o capela amenajata in fostul camin cultural. In timpul primului razboi mondial, preotul paroh Aurel Nistor, datorita pozitiei sale romanesti, a fost inchis 2 luni la Cluj, apoi deportata in Ungaria pana in iulie 1918. Reintors acasa, el organizeaza Comitetul National Roman si Garda Nationala.
In toamna 1940, localitatea a ramas in componenta statului roman. Dintre personalitatile Araciului amintim pe: Mitropolitul Ardealului, Nicolae Colan, scriitorul Romulus Cioflec, protopopul Aurel Nistor, Episcopul Caransebesului Veniamin Nistor, protopopul Ioan Rafiroiu, etc. Casa in care a vazut lumina zilei episcopul Veniamin Nistor si fratele sau, protopopul Aurel Nistor.
ARIUSD. Datorita descoperirilor arheologice, deosebit de importante, localitatea a fost declarata statiune eneolitica. Prima atestare documentara: 1520 – Erewsd Denumiri istorice romanesti: 1733 – Ariusd 1787 – Tare (Erosd) 1854 – Ariusi Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 75 romani – 1850 – 189 romani – 1900 – 222 romani – 1941 – 283 romani – 1992 – 312 romani.
Primul locas de cult romanesc atestat documentar este o biserica din 1797. In anul 1868 exista o alta biserica, inlocuita cu un locas de cult din lemn, cu hramul ”Bunavestire”, sfintita la 26 decembrie 1903. Ulterior demolata, iar in locul ei s-a ridicat biserica noua intre anii 1958-1960, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Satul nu a facut parte din teritoriul cedat Ungariei in 1940. Biserica romaneasca din Ariusd.
BARAOLT. In urma cercetarilor arheologice, in raza orasului Baraolt, s-a descoperit o asezare eneolitica si alta din epoca bronzului timpuriu. Prima atestare documentara: 1224 – universus populus incipiens a Warus usque in Boralt Denumiri istorice romanesti: 1787 – Barot In lustra din 1614 apare mentionata in Baraolt familia Stefan Furca. In 1631, apare mentionat un roman cu numele Andrei (Olah Andras), iar un document din 1785 se vorbeste despre un anume Olah Balaszs, maghiar din Baraolt, dar de religie romaneasca.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 75 romani – 1850 – 143 romani – 1900 – 93 romani – 1930 – 138 romani – 1941 – 30 romani – 1992 – 295 romani In 1755 exista o biserica cu ziduri groase de piatra, folosita de romanii secuizati si catolicizati. Spre marginea de nord a localitatii se gasea o bisericuta de lemn, greco-catolica, demolata in 1952. Intre anii 1926-1936 se ridica biserica ortodoxa ”Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”. In 1936 se ridica si o biserica greco-catolica in centrul orasului.
Un document din 1908 explica maghiarizarea localitatii: preotul romano-catolic maghiar boteza copiii greco-catolici romani si ii inscria in matricole ca romano-catolici maghiari. In toamna anului 1940, preotii romani, Octavian Stoian (ortodox) si Ioan Talnaru (greco-catolic) au fost expulzati din localitate, iar credinciosii romani au fost trecuti cu forta la unul din cultele maghiare.
Biserica ortodoxa a fost devastata in interior, iar ferestrele au fost sparte. Cea greco-catolica, fiind ridicata doar ”in rosu”, a fost devastata. A fost salvata de preotul roman de la demolare in anii `70, terminata si a primit hramul ”Sfintii Trei Ierarhi”. In 22 decembrie 1989, bisericile romanesti au fost profanate, iar crucile romanesti din cimitir au fost demolate. In 21 martie 1990, intelectualii romani au fost supusi la umilinte si alungati din oras, impreuna cu preotul roman. Biserica romaneasca din Baraolt.
BARCANI. In urma cercetarilor arheologice, in raza comunei, s-a descoperit un nivel de locuire neolitic timpuriu. Primii locuitori au venit din Depresiunea Barsei, alungati de unguri si secui. Prima atestare documentara: 1843 – Zagoni-Bodza Denumiri istorice romanesti: 1874 – Barcani Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1850 – 405 romani – 1930 – 3177 romani – 1941 – 1810 romani – 1992 – 1365 romani Biserica romaneasca a fost ridicata intre anii 1896-1897 si are hramul ”Sf. Nicolae”.
In timpul primului razboi mondial, preotul paroh Gheorghe Burlea a fost inchis. Acuzat ulterior ca spion roman, a fost din nou arestat din decembrie 1916 si inchis 7 luni la Brasov si 7 luni la Cluj, apoi internat in orasul Sf. Gheorghe pana in noiembrie 1918. Pentru ca intors acasa a organizat Garda Nationala Romaneasca, a fost condamnat de autoritatile maghiare la spanzuratoare, dar a fost salvat de un localnic. Biserica romaneasca din Barcani.
BATANII MARI. Prima atestare documentara: 1334 – Sacerdos de Rachan (Bachan) Denumiri istorice romanesti: 1787 – Batozon 1854 – Baton In lustra din 1633 apar mentionati romanii: Olah Farkas (Lupu), Olah Radul, Stanciul, Olah Andras, etc. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 36 romani – 1762 – 32 romani – 1850 – 225 romani – 1910 – 261 romani – 1930 – 225 romani – 1941 – 67 romani – 1992 – 77 romani In 1900 s-a ridicat biserica ”Sf. Nicolae”, pe locul unei alte biserici vechi de 200 de ani.
Comunitatea nu a avut multi ani preot stabil, astfel ca copiii ortodocsi au fost botezati de preoti reformati, pierzandu-si astfel credinta. In toamna anului 1940, cand localitatea a intrat in componenta Ungariei prin Diktatul de la Viena, biserica a fost devastata, iar icoanele si obiectele de cult distruse. Preotul Ioan Garcea a fost expulzat, iar credinciosii au fost trecuti cu forta la cultul reformat. Biserica romaneasca din Batanii Mari.
BELIN. Pe raza localitatii s-au descoperit fragmente ceramice preistorice. Prima atestare documentara: 1334 – Sacerdos de Belen Denumiri istorice romanesti: 1787 – Bolonna 1854 – Belin In lustra din 1614 apar mentionati romanii: Mihai Corbu, Ioan Luca, Matei Luca etc. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 45 romani – 1750 – 320 romani – 1850 – 656 romani – 1910 – 750 romani – 1930 – 736 romani – 1941 – 123 romani – 1992 – 170 romani Credinciosii romani din Belin au primit in anul 1700 o biserica de lemn din Purcareni-Brasov.
In anul 1772, s-a ridicat o biserica ortodoxa din piatra si caramida, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. In anul 1936, s-a inceput construirea unei noi biserici, terminata abia in 1948. In 1916, aflam dintr-un document, ca romanii din Belin erau vanati de maghiari pentru ca au simpatizat cu armata romana.
In perioada 1940-1944, in timpul ocupatiei maghiare, preotul Gheorghe Iacob a fost alungat iar parohia s-a dezorganizat. Credinciosii s-au refugiat, iar altii au fost trecuti cu forta la reformati. Localnicii romani au fost maltratati de bande inarmate de unguri localnici si multi dintre ei au fost expulzati. Principalii instigatori la violenta erau: primarul maghiar, invatatorul maghiar si preotul reformat maghiar.
Unele femei care au ramas statornice in credinta au fost obligate sa stea in genunchi pe boabe de porumb multe zile in sir. Din cimitirul romanesc au fost doborate si scoase aproximativ 54 de cruci. Geamurile bisericii au fost sparte, iar inauntru au fost aruncati carbuni aprinsi. Pe usile bisericii au fost scrise injurii la adresa romanilor si amenintari cu moartea. Apoi, in biserica s-a tras de 4 ori cu tunul. Dupa 1944, maghiarizarea a continuat prin instaurarea Regiunii Autonome Maghiare. Biserica ”veche” din Belin.
BICFALAU. Pe raza localitatii s-au descoperit fragmente apartinand culturii Ariusd-Cucuteni. Se pare ca a existat o asezare din epoca dacica sau romana. Prima atestare documentara: 1508 – poss Bikfalwa Denumiri istorice romanesti: 1787 – Bikfalo 1850 – Bikfaleu 1854 – Bicfalau In 1602 apar mentionati romanii: Ola Janos, taran liber si jelerul Ioan Harcea.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 117 romani – 1760 – 160 romani – 1850 – 156 romani – 1910 – 151 romani – 1930 – 113 romani – 1941 – 8 romani – 1992 – 19 romani In anul 1868 exista capela si cimitir ortodox. In anul 1882, credinciosii din Marcus au donat credinciosilor din Bicfalau propria biserica de lemn, veche de 100 de ani.
In 1936-1938 s-a construit biserica ortodoxa ”Sf. Ap. Petru si Pavel” in stil brancovenesc. In septembrie 1940, autoritatile maghiare au impuscat crucile de pe turle si au stricat acoperisul, iar biserica a fost inchisa si sigilata. Viata romaneasca din localitate s-a stins, romanii fiind aproape complet deznationalizati, suferind un fenomen pe care-l definim generic ”bodogaism” sau ”teroare a istoriei”.
BICSAD. Pe raza localitatii s-au descoperit fragmente apartinand culturilor Ariusd, Cotofeni si Wietenberg. S-a descoperit o necropola dacica. . Se pare ca a existat o asezare dacica din epoca La Tene. Tot pe raza comunei se gasea si cetatea Soimii, despre care se stie ca a rezistat chiar in 1421 unei invazii turcesti.
Prima atestare documentara: 1648 – Bykzad Denumiri istorice romanesti: 1854 – Bicsad In localitate traieste o populatie de origine romana, germana, ceha, secuizata si vorbitoare numai de limba maghiara. Nume frecvent intalnite in Bicsad: Bogdan, Boer, Bucur, Codrea, Farcas, Lupu, Mocan, Neagu, Vasile, etc. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1805 – 410 romani – 1869 – 551 romani – 1910 – 684 romani – 1930 – 624 romani – 1941 – 10 romani – 1992 – 37 romani In anul 1720 exista o biserica romaneasca de lemn.
In 1834, romanii au daramat vechea biserica, construind una de piatra, cu hramul ”Sf. Gheorghe”, sfintita in 1845 de mitropolitul Neofit al Ungrovlahiei. In 1937 s-a ridicat o noua biserica ”Sf. Dumitru”, sfintita in 2 iunie 1940. In timpul primului razboi mondial, credinciosii romani au fost amenintati de prefectul judetului Kiraly Aladar si de invatatorul Kadar Arpad cu trimiterea in lagare, daca nu renunta la ortodoxie.
Femeile erau silite sa se lepede de ortodoxie si in numele barbatilor lor de pe front. Preotul Alexandru Cosma a fost inchis. Invatatorul Arpad i-a spus fetei preotului Eugenia sa ia la cunostinta ca toti romanii din Bicsad se leapada de ortodoxie. La raspunsul ei ca el nu e preot, acesta a zis: ”cei patru pereti (ai casei parintelui – n.n.) sa luati aminte ca acestia (grupul de romani -n.n.) cu ziua de azi nu mai sunt ortodocsi”.
A inceput un program intens de maghiarizare, iar biserica ortodoxa a fost devastata. Romanii au fost pusi de maghiari sa jure cu lumanarea in mana ca se lasa de ortodoxie si ca vor ramane pe veci catolici, astfel ca in 1917 nu mai era nici un ortodox. In 1920, noul preot Constantin Furtuna readuce la ortodoxie 10 familii. Unii romani chiar l-au intrebat ”ce cauti aici, ca nu sunt decat romano-catolici”.
In total au fost readuse la ortodoxie 145 de familii, dar pana la urma statornice nu au fost decat 95. In ianuarie-februarie 1921, preotul Ferencz Sandor a trimis pe la case agenti catolici care spuneau: ”Vin ungurii, iar rusii au ocupat toata Basarabia si pe toti romanii ortodocsi i-au spanzurat, iar prin religia romano-catolica veti scapa de moarte”.
Urmatorul preot, Dumitru Trifan a mai readus la ortodoxie 140 de familii in 2 ani. In toamna anului 1940, biserica a fost devastata, pisania din pridvor taiata cu dalta de catre primar, iar pictura a fost zgariata si acoperita cu vopsea. La 1 septembrie 1940, cete de unguri localnici au manifestat violent, cu pietre si bolovani. Majoritatea credinciosilor romani au trecut la romano-catolicism de frica.
Troitele si crucile ortodoxe au fost distruse, iar in biserica au fost aruncate doua bombe care au spart acoperisul. Ulterior, biserica a fost jefuita. In 1947, in Bicsad mai era un singur ortodox, cantaretul bisericesc Nitu Iuliu, care oficia singur utrenia in biserica. Biserica romaneasca ”veche” din Bicsad.
BRETCU. Pe raza localitatii s-au descoperit urme ale unui castru roman, cunoscut sub numele de Angvstia. Prima atestare documentara: 1426 – Villa Valachalis Bereczkfalva, Kenejius de Bereczkfalva 1476 – Bereczk Denumiri istorice romanesti: 1482-1496 – Bretko 1787 – Bretzku 1850 – Bertzku 1854 – Bretcu Numele localitatii provine de la Sfantul Bricinius, ucenic al Sfantului Ierarh Nicolae.
In antimisul bisericii din Bretcu, cu hramul ”Sf. Nicolae”, s-au descoperit moaste ale Sfantului Bricinius. In Bretcu exista o institutie cneziala. In anul 1426 primeste statutul de oras din partea regelui Sigismund al Ungariei. In lustra din 1614 este mentionat intre altii si Olah Janos.
In 4-6 mai 1600 in Bretcu a poposit Mihai Viteazu. Doua incendii, din 1824 si din 1839, au mistuit orasul. In anul 1849, preotii romani din Bretcu inaintau memorii autoritatilor in care relatau ca sunt persecutati. Protopopul Petru Pop dupa ce a fost persecutat, a fost alungat din localitate.
Din anul 1891, Bretcu pierde rangul de oras. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1760 – 280 romani – 1805 – 1130 romani – 1869 – 2432 romani – 1910 – 1234 romani – 1930 – 1123 romani – 1942 – 656 romani – 1992 – 747 romani Primul locas de cult ortodox se gasea in vechea vatra a satului, pe Valea Dumbravii si avea hramul ”Sf. Nicolae”.
O alta biserica ortodoxa se gasea in centrul comunei si avea hramul ”Bunavestire”, fiind distrusa de tatari, jefuita de uniti si arsa, iar slujitorii alungati. Credinciosii au fost prigoniti si trecuti cu forta la parohia unita din Lemnia. Parohia ortodoxa era ajutata de Episcopia Romanului si de Manastirea Casin din Moldova.
In 1783 se ridica in stil moldovenesc Biserica ”Sf. Nicolae”, sfintita in 1793, biserica in care se slujeste si astazi. In 13 septembrie 1940, in urma Diktatului de la Viena, casele romanilor din Bretcu au fost devastate. Una din familii, Boldea, exterminata. Preotul a fost batut si alungat.
Dupa 1944, cu venirea sovieticilor au loc noi jafuri, preotul fiind din nou batut. Prigoana romanilor a continuat, astfel ca multi au fost maghiarizati. Biserica romaneasca din Bretcu Planul castrului roman din Bretcu.
CAPENI. Pe raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1459 – Kepecz 1597 – Keopecz Denumiri istorice romanesti: 1850 – Kopocz 1854 – Copot In anul 1639 apare mentionat intre altii pastorul Radul Muntean din Capeni. De asemenea, in anul 1689 este mentionat preotul ortodox Rad din Capeni, iar in secolul XVIII se stia de un copist din Capeni, pe nume Dimitrie Popovici Boer.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 36 romani – 1760 – 160 romani – 1850 – 93 romani – 1910 – 100 romani – 1930 – 94 romani – 1941 – 18 romani – 1992 – 23 romani In anul 1712 se incepe ridicarea Bisericii ortodoxe ”Sf. Nicolae”, terminata abia in 1886 si sfintita in 1926. In anul 1937 este ridicata o biserica noua, care va avea un sfarsit tragic.
In toamna anului 1940, cand localitatea a intrat in componenta Ungariei, preotul roman Nicolae Colceriu a fost alungat, iar credinciosii au fost siliti sa treaca la unul din cultele maghiare. Biserica noua a fost demolata din temelie. Biserica veche, care strajuieste localitatea de pe unul din dealurile de la margine a fost deteriorata, manjita cu materii fecale si transformata in closet. Biserica romaneasca din Capeni.
CHICHIS. Pe raza localitatii s-a descoperit ceramica din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1461 – Kewkews Denumiri istorice romanesti: 1787 – Kokeny 1854 – Kokos In anul 1721 apare mentionat intre alti iobagi si unul pe nume Olah. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 50 romani – 1766 – 221 romani – 1850 – 329 romani – 1910 – 419 romani – 1930 – 252 romani – 1941 – 33 romani – 1992 – 154 romani.
In anul 1740, credinciosii romani din Chichis cumpara de la romanii din Tarlungeni Brasov o biserica din lemn, cu hramul ”Sf. Apostoli Petru si Pavel”, astazi monument istoric. In anul 1849, cazacii i-au ars turla de lemn, care va fi ulterior refacuta. In anul 1918 incepe construirea unei noi biserici, din caramida, cu hramul ”Sfanta Treime”, constructie care va fi stopata in 1940.
In timpul primului razboi mondial, preotul roman este arestat, iar credinciosii amenintati cu deportarea, au fost siliti sa treaca la reformati si unitarieni. Biserica romaneasca a fost inchisa. In 1940, cand localitatea intra in componenta Ungariei, ca localitate de granita, preotul roman Gheorghe Lincu, impreuna cu preoteasa sa au fost batuti de noul primar ungur si alungati.
Clopotarului i s-a interzis sa mai traga clopotele, fiind amenintat ca va fi spanzurat de funia de la clopot. Persecutia romanilor a continuat si in 1944, cand in retragerea lor, trupele maghiare au devastat biserica, bombardand-o cu tunurile. In decembrie 1944, preotul este dus la Sfantu Gheorghe, huiduit pe strada de maghiari, iar apoi aruncat in temnita si torturat doar pentru faptul de a fi roman. Biserica romaneasca din Chichis.
CHILIENI. Pe raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1334 – Sacerdos de Kylien Denumiri istorice romanesti: 1787 – Kilena 1850 – Kilina 1854 – Chilieni Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 41 romani – 1762 – 113 romani – 1850 – 116 romani – 1910 – 30 romani – 1930 – 38 romani – 1941 – 17 romani – 1992 – 26 romani In urma restaurarii bisericii unitariene din localitate s-a descoperit sub tencuiala urmele unei picturi bizantine, de asemenea intr-o nisa zidita s-au gasit obiecte de cult ortodoxe.
Concluzia este ca romanii au fost siliti sa-si lepede credinta strabuna, iar biserica le-a fost confiscata si transformata in locas de cult pentru o alta confesiune. La inceputul secolului XIX este mentionata documentar o biserica ortodoxa in Chilieni. Romanii au fost impiedicati sa-si foloseasca cimitirul. Biserica romaneasca din Chilieni.
COMANDAU. Prima atestare documentara: 1913 – Komando Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1910 – 418 romani – 1930 – 600 romani – 1941 – 72 romani – 1992 – 79 romani In perioada interbelica exista in Comandau o capela romaneasca, care a fost insa distrusa samavolnic in toamna anului 1940 de maghiari. Biserica romaneasca din Comandau.
COMOLAU. Pe raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari din epoca bronzului. Se pare ca exista si o cetate dacica. Denumiri istorice romanesti: 1787 – Komleo In lustra din 1614 este mentionat intre altii si Naghy Farkas olah. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1760 – 65 romani – 1910 – 125 romani – 1935 – 126 romani In anul 1939 s-a zidit o biserica noua cu o cupola si doua turle.
In 10-11 septembrie 1940, au fost sparte geamurile casei parohiale, bisericii i s-a dat foc, ramanand turnul cel mare si patru ziduri de caramida. Credinciosii au fost trecuti cu forta la reformati. Preotul reformat a luat materialele ramase in urma demolarii bisericii pentru propria casa. El este cel care a dat ”tonul” la demolare, impreuna cu 10 unguri. In 1945, preotul roman si fostul primar roman au fost arestati si torturati. Locul pe care se gasea biserica romaneasca din Comolau.
COVASNA. In urma cercetarilor arheologice, in raza orasului Covasna, s-a descoperit o asezare din epoca bronzului, probabil cetate dacica, cunoscuta sub numele de Cetatea Zanelor. Prima atestare documentara: 1567 – Koazna Denumiri istorice romanesti: 1787 – Alovat 1854 – Covasna Partea de sus a localitatii poarta numele de Voinesti, de la familia Voina.
In lustra din 1614 apare mentionat in Covasna printre altii si un anume Anton Bogdan. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 21 romani – 1760 – 290 romani – 1850 – 660 romani – 1910 – 1131 romani – 1930 – 1488 romani – 1941 – 1314 romani – 1992 – 3928 romani In anul 1777 exista in Covasna o biserica romaneasca din lemn, inchinata Sfantului Nicolae, demolata prin anul 1800. Intre anii 1794-1800 se ridica o biserica noua, de piatra, inchinata tot Sfantului Nicolae.
De asemenea, mai exista o capela romaneasca in centrul orasului, desfiintata in 1940. In timpul primului razboi mondial, in 1915, preotul Gheorghe Furtuna este arestat si deportat. In 1940, peste 300 de romani au fost izgoniti din Covasna, doi fiind chiar ucisi. In 13-14 septembrie 1940, o banda de localnici maghiari au sfaramat crucea de piatra de la biserica. Tot atunci au inceput persecutiile pentru trecerea la o confesiune maghiara a credinciosilor romani. Biserica romaneasca din Covasna.
DOBARLAU. Prima atestare documentara: 1760 – Doborlo Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1760 – 210 romani – 1850 – 845 romani – 1910 – 1543 romani – 1930 – 1142 romani – 1941 – 1261 romani – 1992 – 1088 romani In anul 1795 a fost ridicata din caramida biserica ortodoxa ”Adormirea Maicii Domnului”.
In timpul primului razboi mondial, in 1916, preotul roman Iosif Tatulea a fost arestat pentru ca simpatiza cu armata romana. Biserica romaneasca din Dobarlau.
DOBOSENI. In urma cercetarilor arheologice, in raza satului Doboseni, s-a descoperit o asezare tip Ariusd-Cucuteni. Prima atestare documentara: 1566 – Zaldobos Denumiri istorice romanesti: 1787 – Dobas 1850 – Dobos 1854 – Saldobos In lustra din 1600 apare mentionat in Doboseni Ioan Barbat – Ioan Romanul. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1735 – 15 romani – 1850 – 54 romani – 1910 – 181 romani – 1930 – 163 romani – 1941 – 15 romani – 1992 – 322 romani.
Pana in perioada interbelica, credinciosii romani din Doboseni tineau de parohia din Varghis. Intre 1935-1937 s-a construit o biserica ortodoxa, in stil bizantin. In toamna anului 1940, autoritatile maghiare i-au obligat pe credinciosii ortodocsi sa-si darame propria biserica. Preotul Ioan Popa a fost alungat, iar credinciosii trecuti cu forta la reformati. Biserica romaneasca din Doboseni, inainte de restaurare.
GHELINTA. In urma cercetarilor arheologice, in raza comunei Ghelinta, s-a descoperit o asezare dacica sau chiar mai veche. Prima atestare documentara: 1567 – Gelencze Denumiri istorice romanesti: 1750 – Gelincza 1854 – Gelente In lustra din 1602 apar mentionati intre altii si iobagii Andrei Romanul si Matei Romanul. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 99 romani – 1750 – 600 romani – 1850 – 233 romani – 1910 – 389 romani – 1930 – 367 romani – 1941 – 38 romani – 1992 – 60 romani.
In anul 1729 exista o biserica romaneasca ortodoxa in Ghelinta, iar in 1750 se semnala existenta uneia greco-catolice. Biserica actuala, din lemn dateaza din 1880. In 1937-1938, greco-catolicii ridica o noua biserica cu fundatia din piatra. Constructia inceteaza in 1940 si va fi complet demolata in 1958.
In septembrie 1940, cand comuna intra in componenta Ungariei, preotul roman este alungat, biserica devastata, iar credinciosii fortati sa treaca la unul dintre cultele maghiare. Chiar sotia preotului roman va fi inmormantata de preotul maghiar romano-catolic. Romanii au fost deznationalizati, astfel ca in prezent ei nu mai sunt vorbitori de limba romana. Biserica romaneasca din Ghelinta.
HAGHIG. In urma cercetarilor arheologice, in raza comunei Haghig, s-a descoperit o asezare din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1332 – Sacerdos de Hydveg Denumiri istorice romanesti: 1750 – Haghig 1787 – Puntye 1850 – Hagyik 1854 – Higic In anul 1600 apare mentionat Matei Romanul.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 250 romani – 1760 – 500 romani – 1850 – 824 romani – 1910 – 1166 romani – 1930 – 429 romani – 1941 – 454 romani – 1992 – 742 romani In anul 1733 exista o biserica romaneasca de lemn la Haghig, care este arsa in 1812. Se construieste o biserica noua, cu hramul ”Schimbarea la Fata”, din piatra, terminata in 1821.
Si in Haghig a avut loc un intens proces de maghiarizare care continua si astazi. Din documente aflam ca un invatator din Haghig, pe nume Elie Ruca, maghiarizat Roka, a dus o lupta cu guvernul timp de 10 ani pentru a-si recastiga numele romanesc. Din aceasta cauza a fost inchis si deportat in 1916. De asemenea preotul roman Miron Bucsa a fost ridicat si internat in Panonia in aceeasi perioada. Biserica romaneasca din Haghig.
HERCULIAN. In raza localitatii s-a descoperit o asezare tip Cotofeni. Prima atestare documentara: 1566 – Hermany Denumiri istorice romanesti: 1850 – Hirman 1854 – Hermanu-Unguresc In anul 1635 este mentionata Ileana, sotia lui Nicolae Oprea (Opra Mikosne Ilona).
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1760 – 55 romani – 1850 – 18 romani – 1910 – 54 romani – 1930 – 244 romani – 1941 – 7 romani – 1992 – 69 romani Pana in 1935, romanii nu au avut parte de biserica in Herculian, asa ca si-au fost improvizat o mica capela.
In anul 1937 este construita o biserica romaneasca din piatra si caramida. In toamna anului 1940, cand localitatea intra in componenta Ungariei, biserica noua este doborata cu tarnacoapele de localnicii maghiari, ajutati de armata de ocupatie.
Vreme de 50 de ani, ea ramane groapa de gunoi a localitatii. Biserica romaneasca din Herculian IARAS Prima atestare documentara: 1868 – Iarasu Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1910 – 317 romani – 1930 – 402 romani – 1941 – 539 romani – 1992 – 435 romani In anul 1872 exista o biserica romaneasca de lemn la Iaras, demolata in 1954. Biserica romaneasca din Iaras.
INTORSURA BUZAULUI. In urma cercetarilor arheologice, in raza orasului Intorsura Buzaului, s-a descoperit o asezare din neolitic. Se pare ca aici a existat si o cetate romana. Prima atestare documentara: 1533 – Boza 1839 – Bodza-Fordulas Denumiri istorice romanesti: 1839 – Floroje 1850 – Floroje, Buzaul Ardelean, Buzaul Ungar.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1850 – 1153 romani – 1910 – 1965 romani – 1930 – 3283 romani – 1941 – 1942 romani – 1992 – 6427 romani In anul 1797 exista in Intorsura Buzaului o biserica romaneasca din lemn, care avea un clopot datand din 1475.
In 1836 se ridica o biserica noua, inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, care in 1848 a fost devastata de secui. In timpul primului razboi mondial, preotul Gheorghe Neagovici este arestat pentru tradare si spionaj si tinut inchis pana in 1918. Biserica romaneasca din Intorsura Buzaului.
LISNAU. In urma cercetarilor arheologice, in raza localitatii, s-a descoperit o asezare din neolitic. Prima atestare documentara: 1332 – Sacerdos de Lizno Denumiri istorice romanesti: 1787 – Farina 1850 – Liszno 1854 – Lisnau In lustra din 1614 apare mentionat intre altii si Olah Balas.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 36 romani – 1760 – 200 romani – 1850 – 494 romani – 1910 – 473 romani – 1930 – 443 romani – 1941 – 74 romani – 1992 – 23 romani In anul 1750 este mentionat preotul roman din Lisnau, iar in 1762 biserica ortodoxa. In anul 1808 se infiinteaza parohie greco-catolica prin ”convertirea” ortodocsilor. Intre 1808-1813 se ridica biserica ”Sf. Apostoli Petru si Pavel”, din piatra si caramida. In 1913 se incepe zidirea bisericii ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”.
In septembrie 1940, in urma Diktatului de la Viena, localitatea intra in componenta Ungariei. Preotul ortodox Mihai Petra si cel greco-catolic Moise Radu au fost izgoniti, iar bisericile devastate. Credinciosii au fost trecuti fortat la romano-catolicism si la reformati. Biserica romaneasca din Lisnau
MARCUS. Prima atestare documentara: 1505 – Markos Denumiri istorice romanesti: 1760-1782 – Olah Markus 1787 – Marku 1854 – Marcos Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 80 romani – 1850 – 670 romani – 1910 – 698 romani – 1930 – 840 romani – 1941 – 978 romani – 1992 – 476 romani In anul 1803 exista biserica romaneasca in Marcus.
Un alt document ne vorbeste de existenta chiar a doua biserici romanesti din lemn, dintre care una a fost donata credinciosilor din Bicfalau. In 1864 se zideste biserica ”Sf. Dumitru”, din piatra si caramida. In timpul primului razboi mondial, preotul Gheorghe Dogaru este arestat si inchis un an la Brasov. Biserica romaneasca din Marcus.
OJDULA. In urma cercetarilor arheologice, in raza comunei Ojdula, s-a descoperit o asezare tip Cotofeni. Prima atestare documentara: 1332 – Sacerdos de Ysdula Denumiri istorice romanesti: 1787 – Osdle 1854 – Osdolea In lustra din anul 1614, apare mentionat intre altii si Muntan Gergelj Olah.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 50 romani – 1760 – 200 romani – 1850 – 156 romani – 1910 – 218 romani – 1930 – 276 romani – 1941 – 139 romani – 1992 – 174 romani Intre anii 1861-1868 a fost ridicata in Ojdula o biserica ortodoxa de lemn inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, pe locul unei capele mai vechi. Biserica a fost demolata in 1973.
In 1974 s-a ridicat o alta biserica, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”. In toamna anului 1940, cand comuna Ojdula face parte din teritoriul cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena, incep persecutii la adresa romanilor. Astfel ca in 22 octombrie 1940, preotul Simion Mogos este alungat. Credinciosii romani au fost batuti si de frica ungurilor, dormeau prin paduri. Biserica romaneasca din Ojdula.
PAPAUTI. Prima atestare documentara: 1567 – Papotcz / Papolcz Denumiri istorice romanesti: 1733 – Pepeuta 1787 – Papoltzu 1854 – Papolt In lustra din anul 1614, apar mentionati intre altii Gheorghe Prodan si Vasile Romanul. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 95 romani – 1850 – 248 romani – 1910 – 676 romani – 1930 – 346 romani – 1941 – 16 romani – 1992 – 649 romani In 1814 este adusa o biserica romaneasca de lemn din Zagon, inchinata Sfintei Cuvioase Parascheva.
In 1924 se ridica o biserica noua, cu acelasi hram. In toamna anului 1940, cand localitatea a intrat in componenta Ungariei, biserica romaneasca noua a fost distrusa in mare parte. Pe zidurile ei a fost desenat drapelul Ungariei, iar mai apoi a fost transformata de localnicii maghiari in closet.
Tot ei au interzis consatenilor lor romani sa mai traga clopotele. Romanii au fost jefuiti si umiliti. Preotul roman Ioan Ciora a fost batut si amenintat cu moartea. A scapat cu viata ascunzandu-se. Credinciosii romanii au fost trecuti cu forta la unul din cultele maghiare. Biserica romaneasca veche din Papauti.
SANTIONLUNCA. In urma cercetarilor arheologice s-a descoperit o asezare din prima epoca a fierului. Prima atestare documentara: 1332 – Sacerdos de Sacto Johanne Denumiri istorice romanesti: 1750 – Szint Iuana 1850 – Szint Ivan 1854 – Sin-Iona-Laborfalau In lustra din anul 1614, apare mentionat intre altii Bod Thomas olah fi.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1699 – 95 romani – 1850 – 161 romani – 1910 – 131 romani – 1930 – 96 romani – 1941 – 5 romani – 1992 – 20 romani In anul 1929 este amenajata pentru credinciosii romani din localitate care erau nevoiti sa strabata mai multi kilometri pentru a participa la slujbe, o capela. Intre 1936-1939 este ridicata o biserica cu hramul ”Sf. Nicolae”.
In toamna anului 1940, biserica a fost devastata, crucile doborate, acoperisul distrus. Preotul roman Victor Folea a fost expulzat, iar credinciosii romani au fost trecuti cu forta la unul din cultele maghiare. Biserica romaneasca din Santionlunca.
TARGU SECUIESC. In urma cercetarilor arheologice s-a descoperit o asezare cu ceramica specifica culturii Noua. S-a mai descoperit in 1972 o amfora datata din secolul VI, cu initialele Maicii Domnului. Prima atestare documentara: 1407 – Toriawasare Denumiri istorice romanesti: 1787 – Osorhely 1808 – Osorhej 1854 – Chezdi-Osorheiu Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 35 romani – 1850 – 50 romani – 1910 – 163 romani – 1930 – 179 romani – 1941 – 31 romani – 1992 – 1818 romani Pana in anul 1696 exista in Targu Secuiesc o biserica din zid.
Dupa 1700 s-a ridicat pe locul actualului cimitir ortodox o bisericuta de lemn. Intre 1781-1783 s-a construit din piatra biserica ”Adormirea Maicii Domnului”. In timpul primului razboi mondial aceasta biserica a suferit numeroase stricaciuni.
In noiembrie 1940, preotul roman a fost atacat si batut. Pentru a putea sluji in continuare, era pazit de jandarmi. In 1944, romanii au fost atacati de maghiari. In 1945, preotul Ioan Rafiroiu jr. a fost condamnat pentru simplul motiv ca era roman si ca a ramas in parohia sa.
In anul 1990, preotul ortodox Ioan Bercu a fost de mai multe ori amenintat cu moartea si intr-un final a parasit localitatea. Intelectualii romani au fost alungati. Biserica romaneasca veche din Targu Secuiesc.
VALCELE. In urma cercetarilor arheologice se pare ca in raza comunei Valcele exista o asezare dacica. Prima atestare documentara: 1839 – Ellopatak Denumiri istorice romanesti: 1854 – Elepatac Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1850 – 489 romani – 1910 – 600 romani – 1930 – 654 romani – 1941 – 507 romani – 1992 – 662 romani Prima biserica romaneasca din Valcele se gasea in ”padurea de brazi”.
In anul 1804 exista o biserica veche. In 1843 a fost ridicata biserica noua, ctitorita de printul Serbiei Milos Teodorovici Obrenovici, cu hramul ”Sf. Mucenic Teodor Stratilat”. Intre 1916-1918, preotul Dumitru Soiu din Valcele a fost inchis pentru faptul ca simpatiza cu armata romana. Biserica romaneasca din Valcele.
VARGHIS. Prima atestare documentara: 1334 – Sacerdos de Villa Wardach Denumiri istorice romanesti: 1733 – Vargis 1762 – Vargyas 1787 – Korb 1854 – Vargias In raza localitatii s-au descoperit urme de locuire din a doua jumatate a mileniului I d.Hr.
In anul 1590, intr-un proces sunt mentionati in Varghis romanii Draghus Janos si Fabjan Ztanizlau. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 75 romani – 1750 – 295 romani – 1760 – 105 romani – 1850 – 172 romani – 1910 – 199 romani – 1930 – 187 romani – 1941 – 38 romani – 1992 – 93 romani In timpul revolutiei din 1848, romanii din Varghis au fost siliti sa treaca la unitarianism, iar preotul roman a fost izgonit.
In anul 1807 s-a ridicat biserica ”Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”, din 1966 declarata monument istoric. In anul 1935 s-a ridicat pentru credinciosii romani din Varghis o biserica noua, in centrul comunei, intr-un stil bizantin. In 1940, cand comuna a intrat in componenta Ungariei, biserica noua a fost daramata, cu acordul tuturor intelectualilor maghiari din plasa Ocland de catre armata maghiara.
Preoti, invatatori, notari maghiari si-au dat consimtamantul la acest act demonic. Credinciosii romanii au fost trecuti cu forta la cultul reformat. Astazi, putinii romani declarati nu mai cunosc limba romana. Biserica romaneasca din Varghis, demolata de maghiari in 1940.
ZABALA. In raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1466 – Zabola Denumiri istorice romanesti: 1750 – Zebola 1787 – Zobola 1854 – Zabola In lustra din 1614, intre altii, este mentionata si vaduva lui Luca Maier. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 65 romani – 1850 – 130 romani – 1910 – 454 romani – 1930 – 534 romani – 1941 – 494 romani – 1992 – 934 romani In anul 1777 este atestata o biserica romaneasca in Zabala.
In 1828 se ridica o biserica de lemn intru cinstirea Adormirii Maicii Domnului, declarata azi monument istoric. In 1935-1943 s-a construit o biserica noua, inchinata Sfantului Prooroc Ilie. In toamna anului 1940, cand comuna a fost cedata Ungariei prin Diktatul de la Viena, locuitorii maghiari au alcatuit o banda si impreuna au sfaramat crucea de piatra din comuna, au vopsit geamurile bisericii, au navalit in casele romanilor si au inceput sa-i loveasca cu brutalitate.
Preotul roman a fost alungat. Dupa 1944 s-au ivit noi persecutii, astfel ca in 16 noiembrie 1944 au fost impuscati 4 romani, iar in 7 decembrie garda secuiasca a batut 40 de localnici, pentru simplul motiv ca erau romani. Biserica romaneasca din Zabal.
JUDETUL HARGHITA BODOGAIA. In urma cercetarilor arheologice, in raza comunei Bodogaia, s-a descoperit o asezare din epoca bronzului tarziu. Prima atestare documentara: 1333 – Villa Marie Denumiri istorice romanesti: 1733 – Bodogaia 1750 – Bodogoj 1787-1830 – Szente-Marie 1854 – Bodogaia In cadrul unei audieri de martori din 1590, este mentionat in Bodogaia Matei Romanul.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 133 romani – 1750 – 300 romani – 1850 – 139 romani – 1869 – 192 romani – 1900 – 61 romani – 1910 – 14 romani – 1930 – 4 romani – 1992 – 5 romani Explicatia tabelului demografic este ca in localitate s-a desfasurat un proces de purificare etnica putine rar s-a mai intalnit in istoria Transilvaniei. Fenomenul a si primit generic numele de ”bodogaism”. In secolul XVIII, in Bodogaia existau doua biserici romanesti, una ortodoxa si alta greco-catolica.
In anul 1700 este ridicata biserica ortodoxa Sf. Nicolae, biserica care in 1940 a fost devastata. In 1862, pentru credinciosii greco-catolici este adusa din Cristur biserica ”Adormirea Maicii Domnului”. In anul 1940, cand localitatea a intrat in componenta Ungariei, bisericile romanesti au fost devastate, preotii romani au fost izgoniti, iar credinciosii romanii trecuti cu forta la una din confesiunile maghiare.
Biserica romaneasca din Bodogaia BORSEC Prima atestare documentara: 1854 – Borszek Denumiri istorice romanesti: 1854 – Borsec Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1850 – 67 romani – 1900 – 147 romani – 1930 – 287 romani – 1941 – 198 romani – 1992 – 579 romani In anul 1867 exista o biserica unita ”Inaltarea Sfintei Cruci”, disparuta astazi impreuna cu cea ortodoxa. In 1847, romano-catolicii au ridicat o biserica din lemn de brad, pe care au vandut-o greco-catolicilor.
Ea a primit hramul ”Schimbarea la Fata”. Dupa 1948 a trecut in patrimoniul Bisericii Ortodoxe Romane si a fost declarata monument istoric. Catapeteasma i-a fost distrusa in 1940. In 1925, patriarhul Miron Cristea a ctitorit o biserica de lemn ortodoxa, dar aceasta a fost distrusa in 1940, odata cu ocupatia maghiara. Biserica romaneasca din Borsec.
CICEU. Pe raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari dacice din epoca La Tene. Prima atestare documentara: 1566 – Chijcho Denumiri istorice romanesti: 1787 – Tyept (Piept) 1854 – Ciceau In lustra din 1614 apar mentionati romanii: Olah Janos, Olah Istvan, Olah Demeter, Olah Myklos.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1750 – 78 romani – 1760 – 120 romani – 1850 – 63 romani – 1910 – 50 romani – 1930 – 76 romani – 1941 – 23 romani – 1992 – 34 romani Dupa 1918, in Ciceu s-a ridicat o capela ortodoxa ”Petru Rares”, in amintirea trecerii acestui domnitor din Moldova spre Transilvania, prin aceasta localitate.
Capela a fost distrusa de bombardamente in 1944. Dupa 1940, cand Ciceul a intrat in componenta Ungariei, autoritatile maghiare au dat dispozitie sa fie arat cimitirul romanesc. Asa vedeau ei problema romanilor in zona. Biserica romaneasca din Ciceu.
ELISENI. In urma cercetarilor arheologice, in raza localitatii, s-a descoperit o asezare din epoca bronzului. Prima atestare documentara: 1333 – Sacerdos de Villa Sancto Elybet 1334 – Sancto Elisabeth Denumiri istorice romanesti: 1787-1830 – Ersika 1854 – Erzebet In anul 1736 sunt mentionati in Eliseni: Demeter Olah si Danila Olah.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1733 – 75 romani – 1850 – 182 romani – 1900 – 75 romani – 1910 – 38 romani – 1930 – 32 romani – 1992 – 16 romani In localitate s-a desfasurat un intens proces de deznationalizare si maghiarizare, care a avut succes, dupa putine se vede din evolutia demografica aproape 100%. In anul 1887 exista in Eliseni o bisericuta de lemn.
In 1887 se ridica biserica ”Sf. Nicolae”, din caramida. In anul 1937, preotul greco-catolic Simion Rusu pastorea 157 de credinciosi. In anul 1940, cand localitatea a intrat in componenta Ungariei, preotul roman a fost izgonit. Biserica romaneasca din Eliseni.
FAGETEL. Prima atestare documentara: 1913 – Bukklok Fagetel este o asezare intemeiata de pastori de pe Tarnave sau Tara Fagarasului, in secolul XVIII. In anul 1668, in aceste zone se gaseau si armeni. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1910 – 60 romani – 1966 – 94 romani – 1992 – 70 romani In perioada 1898-1899 a fost construita in Fagetel o biserica de lemn.
In 1930-1939, s-a construit biserica Sfantul Ilie. In zona exista si o manastire ortodoxa, cu acelasi nume. Calugarii au fost alungati in 1940. Staretul, Ieromonahul Dionisie Sova a revenit in 1945, dar pentru pozitia sa romaneasca, a fost spanzurat de maghiarii localnici in 1951, in chilia sa, inscenandu-i-se sinuciderea. Biserica romaneasca din Fagetel.
FRUMOASA. Prima atestare documentara: 1567 – Zepwizg Denumiri istorice romanesti: 1787 – Furmosz 1830 – Frimosu 1854 – Sepviz In lustra din 1614 sunt mentionati intre altii in Frumoasa si romanii: Olah Peter si Olah Georgj. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1750 – 143 romani – 1869 – 262 romani – 1910 – 644 romani – 1930 – 987 romani – 1941 – 252 romani – 1992 – 13 romani In localitate s-a desfasurat un intens proces de deznationalizare si maghiarizare, care a avut succes, dupa putine se vede din evolutia demografica aproape 100%.
In anul 1750 exista o biserica de lemn in Frumoasa, iar in 1869 exista o biserica greco-catolica. In anul 1879 se zideste biserica ”Adormirea Maicii Domnului”. In 1940, odata cu ocupatia maghiara, preotul roman Avisalon Costea a fost izgonit, iar credinciosii romanii trecuti cu forta la una din confesiunile maghiare. Biserica romaneasca din Frumoasa.
GHEORGHENI. In urma cercetarilor arheologice, in raza localitatii s-au descoperit urmele unei asezari din epoca eneolitica. Prima atestare documentara: 1333 – Sacerdos de Georgia Denumiri istorice romanesti: 1787 – Nicolaj 1830 – Szin Miklos 1850 – Szint Nikulaje 1854 – Gergio-Sant-Miclaus.
In lustra din 1614 sunt mentionati intre altii in Gheorgheni si romanii: Buxa Istvan (Stefan Bucsa), Olah Illyes, Olah Mate, etc. Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1748 – 215 romani – 1850 – 90 romani – 1900 – 422 romani – 1910 – 447 romani – 1930 – 697 romani – 1941 – 318 romani – 1992 – 2169 romani In anul 1750, orasul era sediu de protopopiat greco-catolic, astfel ca in 1786 este ridicata biserica unita ”Sf. Paraschiva” sau ”Sf. Nicolae”, din lemn.
Biserica arde, asa ca la sfarsitul secolului XIX, este zidit un nou lacas de cult inchinat Nasterii Maicii Domnului. Dintr-un document din 1908 aflam ca romano-catolicii desfasurau o activitate sustinuta de maghiarizare a greco-catolicilor. In 1929-1937 se zideste biserica ortodoxa ”Sf. Gheorghe”. In 1940, odata cu ocupatia maghiara, orasul Gheorgheni devine sediul comandamentului militar din zona. Romanii au fost arestati si torturati. In fruntea lor se gasea preotul roman Gheorghe Boieriu.
Protopopul roman-catolic Laszlo Ignacz era principalul instigator impotriva romanilor. Astfel, in iarna anului 1940-1941, el tine un discurs in urma caruia credinciosii maghiari au iesit in strada si i-au maltratat si batjocorit pe romani. Un document mentioneaza drept umilire ”taierea camasilor lungi romanesti”, adica profanarea portului romanesc traditional.
Biserica ortodoxa a fost devastata si transformata ulterior in magazie de cereale. Preotul ortodox Viorel Bujoreanu, impreuna cu preotul greco catolic au fost alungati din oras. Credinciosii romani au fost trecuti cu forta la unul din cultele maghiare.
In 22 decembrie 1989, in timpul ”Revolutiei” si in numele democratiei, in Gheorgheni toate insemnele romanesti au fost distruse. Institutiile, intre care si biserica romaneasca au fost devastate, iar preotul Traian Panzaru a fost alungat din oras. Biserica romaneasca din Gheorgheni.
IMPER. Prima atestare documentara: 1333 – Kazun, Kasin Denumiri istorice romanesti: 1787 – Mure 1830 – Muru 1854 – Imper Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1760 – 155 romani – 1857 – 240 romani – 1910 – 251 romani – 1930 – 226 romani – 1941 – 45 romani – 1992 – 106 romani Prima biserica romaneasca din Imper dateaza din secolul XVII si este din lemn. In 1884 se zideste o noua biserica, greco-catolica, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil.
In toamna anului 1940, odata cu intrarea localitatii in componenta Ungariei in urma Diktatului de la Viena, preotul roman Ioan Boldur a fost alungat, iar credinciosii romani siliti sa imbratiseze unul din cultele maghiare. In toamna anului 1944, in timpul retragerii armatei maghiare, in Imper au fost ucisi violent notarul Ioan Ardelean, impreuna cu sotia sa, insarcinata in luna a sasea. Motivul era ca apartineau etniei romane… Biserica romaneasca din Imper.
JOSENI. In urma cercetarilor arheologice, in raza localitatatii s-a descoperit o asezare de la sfarsitul epocii bronzului. Prima atestare documentara: 1567 – Alffaw Denumiri istorice romanesti: 1576 – Alfalu 1787 – Mayer 1850 – Alfaleu 1854 – Alfalau In lustra din 1614, sunt mentionati intre altii romanii: Olah Peter, Olah Miklos, etc.
Evolutie demografica (credinciosi romani): – 1750 – 286 romani – 1850 – 418 romani – 1910 – 474 romani – 1930 – 439 romani – 1941 – 18 romani – 1992 – 71 romani Dintr-un document aflam ca inainte de 1748, biserica romaneasca din Joseni s-a naruit, astfel ca spre sfarsitul secolului XVIII, a fost ridicata biserica ”Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”.
In toamna anului 1940, preotul roman greco-catolic a fost alungat de maghiari, iar credinciosii au fost trecuti cu forta la unul din cultele maghiare. In Joseni s-a desfasurat un fenomen de deznationalizare, putine rar s-a mai vazut in secolul XX. In prezent, putinii localnici care se mai declara romani, si-au pierdut aproape complet limba materna. Biserica romaneasca din Joseni.
Sursa:
[1] Dacul Ardelean