Protocoalele Inteleptilor Sionului,raportate la Romania,actuala

Protocoalele Inteleptilor Sionului

Ce forma de administratie se poate da unor State în care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decât cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi întelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt înabusite de credinte cosmopolite?

Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, decât forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci în mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi.

Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele si prea marile libertati care au fost împartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism atât de maret, încât doar el va fi în stare, oricând si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se împotriveasca si care vor fi nemultumiti.

Coruptia politicienilor romani.Stire aparuta in data de 04.06.2009 http://lideruldeopinie.ro

POLITICIENII ROMÂNI, CEI MAI CORUPŢI DIN EUROPA

Imaginea României în Europa tinde să fie una tot mai proastă. Potrivit unui sondaj realizat de Transparency Internaţional, ţara noastră este singurul stat din Uniunea Europeană care identifică Parlamentul ca cea mai coruptă instituţie, Legislativul fiind urmat, în clasamentul românilor, de partidele politice şi Justiţie.

Totodată, barometrul Transparency Internaţional arată că românii au dat şpagă cel mai des în 2008 pentru a avea acces la serviciile medicale, marea majoritate a cetăţenilor nereclamând faptul că au fost nevoiţi să dea mită. Următoarea instituţie unde s-a dat cel mai adesea şpagă este Poliţia, urmată de Justiţie. Victor Alistar, şeful T.I.R., este de părere că „Politicile anticorupţie par a fi mai degrabă pe hârtie, instrumente de armă politică şi mai puţin lucruri care să schimbe sistemul“.

Barometrul Global al Corupţiei 2009 al Transparency International acoperă 69 de ţări şi analizează experienţa cotidiană a oamenilor în ceea ce priveşte mita, corupţia sectorului privat şi corupţia la nivel înalt în şase instituţii – partide politice, demnitari şi funcţionari publici, Parlament, afaceri şi sector privat, sector juridic şi mass-media.

Astfel, o treime (33%) dintre românii incluşi în cercetarea sociologică consideră Parlamentul ca fiind zona cea mai coruptă, în timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% – Justiţia, 13% – sectorul privat, 15% – funcţionarii publici şi demnitarii, iar 4% – presa. În plus, 69% dintre românii chestionaţi consideră că acţiunile Guvernului actual în lupta împotriva corupţiei au fost ineficiente şi 20% au apreciat că sunt eficiente.

Şpagă la nivel înalt

România este singura ţară care indică în proporţie atât de mare Parlamentul drept cea mai coruptă instituţie, Lituania şi Israelul înregistrând 23% păreri negative, Bulgaria – 21%, Cehia – 12%, iar restul ţărilor europene – sub 10%. În schimb, Bulgaria este singura ţară din Europa care indică Justiţia drept cel mai corupt sector, cu o proporţie de 38% dintre persoanele chestionate, fiind urmată de Lituania (23%), România (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), iar restul ţărilor având sub 10 procente.

În ceea ce priveşte Parlamentul, România a fost singura ţară din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, această instituţie drept cea mai afectată de corupţie, fiind urmată, în grupul său regional, de Bulgaria (4,2), Israel (4,0) şi Lituania (4,0). Alte ţări, dintre cele analizate, care au considerat Parlamentul drept cea mai coruptă instituţie sunt Indonesia (4,4), Panama (4,6), dar şi Statele Unite (3,9), în timp ce Republica Moldova a înregistrat un scor de 3,4. Următoarea instituţie considerată cea mai coruptă în România este Justiţia, scorul înregistrat fiind de 4,2, depăşit, în U.E., doar de Bulgaria, cu 4,6.

În ceea ce priveşte corupţia sectorului privat, acesta a obţinut în România un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) şi al Islandei (4,3). Acelaşi scor ca şi România îl mai au Bulgaria şi Norvegia, pe continentul european. Scorul obţinut de demnitari şi funcţionari publici este, pentru România, de 3,8, punctaje mai mari având, în Europa, Bulgaria (4,1), Italia (3,9) şi Lituania (3,9).

Cea mai puţin coruptă instituţie din România, dintre cele analizate, este considerată mass-media, cu un scor de 3,4. În schimb, în alte ţări, presa este catalogată cu scoruri mai mari de corupţie: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5) şi Luxemburg (3,5).

Sursa: