S-a întâmplat în 7 martie1793: Prima utilizare a ghilotinei la Rouen. Ghilotina este un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte.
Instrumente asemănătoare pentru execuţia prin decapitare au existat anterior, aşa cum au fost cele din insulele britanice, “Fecioara scoţiană” (în engleză, Scottish Maiden, 1661) sau “Toporul din Halifax”, sau cea din Italia, “Mannaia” (în italiană, mannaia semnifică satâr).Toate aceste instrumente de execuţie au fost folosite în practică până către sfârşitul secolului al 18-lea, după care au fost abandonate.
La 7 martie 1793 avea loc prima utilizare a ghilotinei la Rouen. N-ar fi necesara si astazi in Romania?
Doctorul Joseph Ignace Guillotin cere la 10 octombrie 1789 introducerea utilizării ghilotinei, pentru a pune capăt execuţiilor crude anterioare, în care călăul nu reuşea adeseori decapitarea la prima încercare.
În cazul ghilotinării, prin despărţirea foarte rapidă a capului de trunchi, având ca efect imediat tăierii măduvei spinării, se consideră că moartea se produce într-un timp extrem de scurt, de ordinul milisecundelor, scurtând astfel suferinţa condamnatului.
Guillotin a fost sprijinit în cererea sa de călăul Parisului timpului respectiv, Charles Henri Sanson, care descria amănunţit dezavantajele decapitării cu sabia.Guillotin a suferit sufleteşte din cauză că instrumentul de execuţie purta şi a continuat să poarte numele lui.
Ideea şi scopul declarat al creerii mecanismului era de a ameliora suferinţele osânditului la moarte, lucru care, din păcate, a fost interpretat altfel de către posteritate.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Societatea romaneasca este mai divizata ca niciodata si de acest lucru este de vina intreaga clasa politica din Romania. In timp ce oamenii simpli se impart in tabere diferite, stricand uneori prietenii, relatii de colegialitate sau chiar de familie pentru a-si sustine asa zisa tabara politica pe care o sustin […]