Categories: IstorieRusia

Eminescu despre fratia romano-rusa: „niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. ”

Iata ce spunea Mihail Eminescu in ziarul Timpul in ianuarie 1878 referitor la rusi: „Cu un cuvant, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decat ceea ce suntem in drept a-i cere ei, ca oricarui om de rand, cu fata curata: sa respecte pe deplin conventia incheiată cu noi. Nici s-a batut pentru noi, nici n-am poftit-o sa se bata; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dansa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confratii ei de peste Dunare; noi pentru noi.

Eminescu despre fratia romano-rusa: „niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. ”

Deci inca o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, caci n-am insarcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene”.

In acelasi ziar in martie 1878 poetul nostru national spunea : Insusi numele „Basarabia” tipa sub condeiele rusesti. Caci Basarabia nu insemneaza decat tara Basarabilor, precum Rusia inseamna tara rusilor, Romania tara romanilor”.

Iar in iunie 1878 Mihai Eminescu aducea urmatoarele completari :

„De atunci (1812, n.n.) si pana acum masurile silnice pentru starpirea romanismului se iau fara de curmare. Administratia, biserica si scoala sunt cu desavarsire rusesti, incat este oprit a canta in ziua de Pasti „Hristos a inviat” in romaneste.
Nimic in limba romaneasca nu se poate scrie; nimic ce e scris in limba romaneasca, nu poate sa treacă granita fara de a da loc la presupusuri si persecutiuni; ba oamenii de conditie se feresc de a vorbi in casa romaneste, pentru ca nu cumva o sluga sa-i denunte; intr-un cuvant, orice manifestatie de viata romaneasca e oprita, rau privita si chiar pedepsita.
Sute de ani, romanii au fost cel putin indirect stapaniti de turci: niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. Oriunde insa romanii au cazut sub stapanirea directa ori indirecta a slavilor, dezvoltarea lor fireasca s-a curmat prin mijloace silnice”.

Nota red. Material trimis de SURENA

Sursa: [1] ioncoja.ro

Foto: captura Youtube

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

17 septembrie 1906 – Surorile Boboc din Ilia Mureșană, eroinele panglicii tricolore

La 17 septembrie 1906, în satul Ilia Mureșană, două surori, Maria și Simina Boboc au…

18 ore ago

17 Septembrie 1896 – Procesul de presă al „Tribunei”, o filă de jertfă pentru demnitatea românească

La 17/29 septembrie 1896, în Cluj, în fața Curții cu jurați, s-a judecat unul dintre…

19 ore ago

16 -17 septembrie 1940 – Jertfa românilor din Sântion

În zilele sumbre ale toamnei anului 1940, după rănirea adâncă a trupului ţării prin Dictatul…

2 zile ago

16-17 septembrie 1940 – Jertfa românilor de la Halmășd, Sălaj. Până şi un nou născut de doar 5 luni!

Istoria noastră națională este presărată cu lacrimi, sânge și jertfe, dar și cu dârzenie și…

2 zile ago

16 septembrie 1940 – Jertfa martirică a familiei Boldea de la Brețcu, Covasna

Ziua de 16 septembrie 1940 rămâne înscrisă cu sânge în istoria satului Brețcu, județul Covasna,…

2 zile ago

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

3 zile ago