Categories: Ucraina

Avem motive sa-i plangem pe ucraineni?

Exista in ultimul timp  o sensibilitate deosebita fata de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stapaneste.

Aparent am fi in pragul unui nou razboi rece, iar Rusia nu doreste sa bata inapoi.

Pentru romani, o Ucraină democratica ar fi un deziderat dorit de toată lumea, dar e posibil oare acest lucru, cand stim antecedentele Ucrainei in raporturile ei cu tara noastra?

Noi romanii avem totusi  cateva motive serioase ca sa nu-i plangem pe ucraineni, acum cand se confrunta cu poftele teritoriale ale Rusiei …

Avem motive sa-i plangem pe ucraineni?

[tp_product id=”201687117″ feed=”396″]

1. In 1918 ucrainenii au dorit anexarea Basarabiei si doar prezenta militara a romanilor i-a fortat sa  renunte temporar  la  aceasta pretentie;

2. In 1945 au dorit din nou  anexarea Basarabiei si doar presiunea lui Stalin i- a forțat sa renunte ;

3. In 1992 au participat cu trupe la razboiul de pe Nistru  alaturi de trupele ruse, impotriva celor romanesti, pentru a desprinde de R.Moldova  regiunea transnistreana, pe care si-o doreau pentru ei;

4. Din 1992 pana in prezent, au fost parte activa din formatul de negociere pentru regiunea transnistreana, negocieri care pana acum nu au rezolvat nimic ;

5. Au sustinut in permanenta pozitia Rusiei si au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierile sa fie formale si sa esueze de fiecare data;

6. Cea mai mare parte a mafiei ce a condus Republica Moldova după 1991 este reprezentata de ucraineni , care  au rolul clar dat de Kiev ca Republica Moldova sa eșueze pe toate planurile; cei care au condus si conduc regiunea transnistreana, care promovează separatismul la Balti, Cahul si Gagauzia, sunt ucraineni ; ucrainenii au dus o politica de distrugere a identitatii romanesti in teritoriile ocupate de ei, mai dura chiar decat cea promovata de Stalin in restul imperiului;

7. In mod arbitrar, Ucraina ocupa  urmatoarele teritorii romanesti: patru cincimi din Maramuresul istoric (tinuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei), nordul Bucovinei istorice, Bugeacul (Ismail, Cetatea Alba), Insula Serpilor, toate dăruite lor de fostii sovietici.

8. Timp ce cativa ani ne-am certat cu Ucraina pe la Haga, iar acum ei sunt foarte suparati pe noi pentru pierderea in urma procesului, a unei parti a platformei continentale maritime bogate in hidrocarburi, asupra careia aveau pretentii;

9. Una din piedicile cele mai mari  in calea reunirii celor doua state romanesti sunt puse  tocmai de Ucraina, care a manifestat in aceasta problema  o opozitie mai mare chiar decat Rusia ;

10. Prima masura luata de “europenistii ucraineni” dupa preluarea puterii, a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba romana

11. Sa  nu uitam nici  problemele grave pentru tara noastra legate de constructia de catre Ucraina a Canalul Bastroe in Delta Dunarii si  sabotajul ucrainean atat de pagubos pentru Romania, legat de scufundarea intentionata a  navei  Rostok, prin care a urmarit blocarea circulatiei pe Dunare.

Sursa: textul circula pe INTERNET, autor necunoscut

Nota noastra: Inainte de a manifesta compasiune pentru altii nu ar trebui cumva mai intai sa aratam compasiune pentru romanii nostri cei mult incercati si asupriti de atata vreme din teritoriile istorice? Asa cum ucrainenii merita sa aiba tara lor intreaga tot la fel trebuie ca si Romania noastra sa fie reintregita. Cu ce este mai legitima pretentia ucrainenilor pentru teritoriile romanesti pe care le detin acum, decat dreptul nostru stramosesc asupra acestor teritorii?

Declarația din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, sursa imagine: romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

View Comments

Recent Posts

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

21 de ore ago

15 septembrie 1944 – Jertfa de la Sărmașu, rana vie a neamului românesc

Ziua de 15 septembrie 1944 rămâne înscrisă cu sânge și lacrimi în istoria neamului românesc…

21 de ore ago

Comemorare Radu Ciuceanu – 12 septembrie 2025

Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu…

o zi ago

Clujul însângerat: jertfa românilor din noaptea de 14-15 septembrie 1940

În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități…

o zi ago

13 Septembrie 1940 – Masacrul de la Ip, cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania

Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…

2 zile ago

11 septembrie 1940 – Românii din Someșeni și Florești, supuși la torturi groaznice de către horthyști

Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…

3 zile ago