„CHIŞINĂU ŞI BUCUREŞTI – DOUĂ INIMI ROMÂNEŞTI”

Ar mai fi şi a treia inimă românească – Cernăuţiul – dacă luăm în consideraţie faptul că evenimentele legate de acest slogan au tangenţe comune şi cu centrul nordului Bucovinei. Dar să le luăm pe toate de la început. Cititorii noştri au fost deja informaţi că fostului premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, i s-a aplicat interdicţie nelimitată de a intra în Ucraina. La asemenea restricţii au fost supuşi şi alţi cetăţeni români, în special, jurnalişti, însă până acum persoanele indezirabile erau limitate, de obicei, la un termen de cinci ani. Mircea Druc este primul care „beneficiază” de un termen nelimitat de a vizita Ucraina, explicit Cernăuţiul, oraşul în care a trăit, a desfăşurat o intensă activitate publică şi a muncit la o uzină.

Am putea spune că nu e nimic senzaţional, au mai păţit-o şi alţii, dacă acest incident nu s-ar fi întâmplat în condiţiile când relaţiile bilaterale dintre Ucraina şi România sunt dintre cele mai bune. Pe acest aspect s-a pus accentul şi în cadrul întâlnirii diplomatice de înalt nivel, la doar câteva zile după aplicarea interdicţiei fostului premier moldovean, cu cetăţenie română. Desigur, întâlnirea ministrului ucrainean de externe Pavlo Klymkin cu omologul său român Bogdan Aurescu, în Antalya, Turcia, n-a fost prilejuită, în exclusivitate, de acest incident, însă s-a discutat şi despre problema interdicţiilor impuse mai multor cetăţeni români. Diplomatul român a abordat problema, accentuând că e o situaţie ce nu corespunde stadiului actual al relaţiilor bilaterale, „mai ales în contextul sprijinului sincer al României pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi solidaritatea arătată în faţa agresiunii ruse”. Ministrul ucrainean a răspuns că la Kyiv se lucrează asupra unor soluţii privind restricţiile de intrare în Ucraina pentru un număr de cetăţeni români. Precizăm că persoanele avizate nici n-au bănuit ce le aşteaptă la frontieră, modalitatea de a afla dacă ieşti trecut pe lista neagră este să încerci a intra în vama ucraineană.

Practica interdicţiilor faţă de cetăţenii români a revenit în actualitate şi în Republica Moldova. Vineri, 15 mai, la Bucureşti, zeci de tineri au protestat în faţa Ambasadei Republicii Moldova în semn de solidaritate cu George Simion, preşedintele Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”, expulzat din Chişinău şi anunţat persoană non grata în Republica Moldova pentru următorii cinci ani. Purtând drapelele ambelor ţări, protestatarii au scandat „Chişinău şi Bucureşti – două inimi româneşti!”.

George Simion, militantul pentru unirea României cu Republica Moldova, a devenit primul român expulzat de autorităţile de la Chişinău de la revoluţia din 2009, după căderea regimului comunist. Organizaţia nonguvernamentală „Acţiunea 2012”, cea mai activă mişcare unionistă atât din România, cât şi din Republica Moldova. Fără vreun avertisment sau detalii, Simion a fost săltat la 13 mai, după-amiază, din stradă de doi bărbaţi care s-au recomandat ca fiind trimişi de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău, spunându-i-se că trebuie să meargă la „sediu pentru a da lămuriri”. Fără a fi respectată procedura de expulzare, Simion a fost dus la o clădire nemarcată, unde a fost informat că este „indezirabil” pe teritoriul Republicii Moldova timp de cinci ani, apoi a fost escortat de agenţi până la vama cu România. Acolo, deşi i se promisese că îi va fi înmânată decizia de expulzare în original, a primit copia documentului, comunicându-i-se că are interdicţie, fără a i se prezenta motivele. Protestele de la Bucureşti, au fost reluate cu o amploare mai mare duminică, din partea Moldovei la intrarea în România. Blocând vama Leuşeni, manifestanţii au cerut ridicarea interdicţiei liderului mişcării unioniste. Ei au întins un tricolor de peste 80 de metri, strigând „Unitate naţională”, „Jos hotarul de la Prut!”, „Unire, Unire!”…

Parlamentarii din ambele ţări s-au autosesizat. La Chişinău, parlamentarii liberali au acuzat Guvernul că pune în pericol relaţiile cu România prin acţiuni precum expulzarea lui Simion, adăugând că această decizie arată că adevăratul diriguitor al coaliţiei de guvernare este fostul preşedinte Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Replica lui Voronin a fost pe măsură, deşi cam prea evlavioasă pentru un comunist: „Să dea Dumnezeu şi Maica Domnului să vină comuniştii la guvernare, să se trezească poporul Republicii Moldova şi să ne aducă la guvernare. Vă asigur că voi proceda numai în aşa fel mai departe”.

OARE DUMNEZEU ARE OCHI SĂ-I VADĂ PE COMUNIŞTI ŞI SĂ ASCULTE DE RUGĂCIUNILE LOR?!

Maria TOACĂ

„CHIŞINĂU ŞI BUCUREŞTI – DOUĂ INIMI ROMÂNEŞTI”, foto: zorilebucovinei.com

Sursa:

[1] www.zorilebucovinei.com

 

[tp_product id=”193974084″ feed=”158″]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

17 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

20 de ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago