Sufletul omenesc are tainele lui. Chiar in ceasurile de bucurie, putine acum, umbra coboara dintr-o data peste luminisul gandurilor, si un glas misterios ne indeamna sa plangem… Nu stiu, dar poate e un prisos de iubire sau de pareri de rau care se preface in lacrimi, e, poate, darul simtirii noastre pentru tot ce e suferinta in lume – sunt lacrimile care se cuvin celor neplansi, nenumaratilor eroi fara nume, care dorm astazi sub panza de iarna a asternutului mortii.
Unul a cazut, poate, fara aparare, jertfa unui glont ratacit, altul a pierit poate ucis miseleste, iar altul cine stie, cu ce naprasnice minuni de eroism si-a platit moartea…
Mormintele lor, ale celor cazuti pentru tara, uitati si necunoscuti, sunt pretutindeni, pe tarmul Dunarii batrane, langa Jiu sau aproape de Olt, intre stancile sterpe ale Carpatilor, sau in lanurile de porumb necules din preajma Argesului. Trupurile izbavite de glont sau de obuz zac fara durere sub brazda primitoare, sub brazda care nu i-a putut hrani in viata, dar care acum ii satura pe veci de odihna..
De aceea astazi jumatate din pamantul sfant al tarii imi face impresia unui nemarginit cimitir fara cruci, pe care il pangaresc ghearele si copitele cotropitorilor…
Dar icoana nu-si pierde niciodata sfintenia, si amintirea prin suferinta se limpezeste mai luminoasa. Mortii necunoscuti, fara lespede si fara candela, cu durerile lor neplanse si cu nazunitele lor neimplinite, vor fi in curand impacati prin razbunare…
Cand vor infrunzi stejarii, ramurile gloriei uriase ii vor umbri, paduri miscatoare de baionete vor sclipi tot mai aproape in amurgul de sange, iar tunurile vor rascoli pamantul, implantand pretutindeni grauntele fertilei biruinte, si astfel, uriasa fanfara a razboiului de otel le va canta tuturor invierea…
Pana atunci, in fiecare suflet sa le prindem o candela de nadejde, si peste groapa amintirii lor sa asternem lespedea credintei nestramutate in biruinta. Mortii necunoscuti vor trai astfel impacati in cugetele noastre.
Sursa: Pagini de epopee, Corneliu Moldovanu – Pentru mortii necunsocuti…
