Locul de întalnire a intelectualilor, a membrilor coloniei macedoromâne din Pesta şi studenţilor români era casa macedoromânului Atanasiu Grabovsky.El s-a abonat la toate publicaţiile noi în domeniul istoriei şi limbii aromâne.
Grabovsky era un om de prestigiu, influent, bogat, prieten cu boierii din Principate, mai ales cu fraţii Goleşti, avea bune relaţii cu magnaţii maghiari, era considerat ca mecenatul publicaţiilor româneşti.
În atmosfera spirituală, impregnată de concepţia istorică şi lingvistică a Şcolii Ardelene, s-au întîlnit în salonul literar al lui Grabovsky numeroşi literaţi şi oameni de cultură română, între care Petru Maior, Samuil Micu Clain, Damaschin Bojincă, Dimitrie Ţichindeal, Moise Nicoară, Ioan Teodorovici, Ştefan P. Neagoie, Teodor Aaron, Emanuil Gojdu, Eftimie Murgu, Petru Moaler Câmpeanu, Andrei Mocioni, Constantin Lecca, Paul Vasici, Partenie Cosma, Zaharie Carcalechi, etc. Grabovsky ţinea legături şi cu românii din Principate, avea relaţii strînse cu fraţii Goleşti, care treceau des pe la el.
Din iniţiativa lui Grabovsky şi a prietenilor săi se tipăreau cărţi româneşti la Tipografia din Buda. O serie de manuscrise aromâneşti, păstrate în Biblioteca Academiei Române, au aparţinut lui Grabovsky. În casa lui, pe lîngă subiecte cultural-literare, se mai dezbătea şi spinoasa problemă a bisericii românilor din Banat şi Ungaria, care era subjugată de ierarhia sîrbă.
Cu timpul, mai mulţi studenţi români ai Universităţii din Pesta frecventau salonul Grabovsky, unde se purtau discuţii serioase de literatură, istorie, religie şi se ţineau conferinţe. Toţi scriitorii şi gânditorii mai renumiţi din acele timpuri s-au perindat prin acest salon. Aici s-a conturat şi a prins viaţă mişcarea naţională română din Pesta.
Ideile celor care frecventau salonul au fost publicate în revista de literatură Biblioteca românească. Dintre colaboratorii revistei, mulţi au devenit mai tîrziu literaţi români de renume, conducători politici, profesori, jurişti şi ziarişti.
Autor: Mária Berényi
