Suferinta romanilor din Harghita si Covasna, o rana vie care inca ne apasa sufletele

Aerul rece al serii de toamna starni un freamat printre studenti, si mai toti isi incheiara camasile albe la gat. Eram cu totii in jur de doua sute; ne aflam in orasul Covasna. Pe strada principala nu era tipenie de om, in schimb de la ferestre se puteau ghici puzderie de ochi curiosi: nu mai vazusera cred niciodata asa de multi români la un loc in centrul orasului lor.

“Ce naiba aveti voi acolo la Targu Mures cu ungurii? Aici am intalnit vreo doi de gasca, razi cu ei de te prapadesti, si au si palinca buna”, imi spuse la telefon in urma cu doua luni un coleg de la Liga Studentilor din Constanta. Marius il chema.

Asa ne-a venit ideea organizarii unei intrunirii a Ligii in zona Harghita-Covasna. Multi din tara nu prea stiau realitatile de acolo, iar suferinta românilor din acel areal fusese mult demonetizata de canalele mass-media, asa ca, un contact direct cu acel pamant si suflet romanesc greu incercat era mai mult decat binevenit.Tinerii adunati acolo, la inceput galagiosi, pusi pe distractie si voie buna, isi schimbara repede sentimentele.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Inimile lor de români atingeau parca cu mana o rana vie, care brusc a devenit brusc si a lor. Au cunoscut tarani de-ai nostri cu lacrimi de deznadejde si parasire in ochi, au atins mainile crapate de munca ale Inaltpreasfintitului Ioan Selejan, maini fauritoare de biserica româneasca si pastratoare de Neam, au inalnit alti tineri români, multi dintre ei resemnati, deznadajduiti, care nu-si puteau gasi usor o slujba la ei acasa, fara sa fie nevoiti sa invete o limba straina…la ei in tara.

Au vazut tinere românce frumoase cu licariri triste in priviri, femei batrane pe al caror chip era intiparita suferinta amintirii uciderii barbatilor lor de catre trupele maghiare in anii 40, paduri rapuse de noii grofi, munti cumparati pe forinti si guverne “românesti” prea grabnic tradatoare.

Prietenul meu de lupta romaneasca, Florin Palas, a dat la un moment dat tonul vuietului ce avea sa urmeze: incepuseram a canta, si ca un val ce starneste alt val, grupul de studenti se dezlantui intr-un “Desteapta-te. Române” tulburator. Ecoul glasurilor se izbea ca un ciocan de peretii ostili ai blocurilor de un cenusiu sinistru. A urmat mai apoi “Treceti batalioane române Carpatii” si “Duhul lui Iancu”.

Inceputul noptii in Covasna incepu sa semene cu un rasarit; anumite lumini izvorate din taina se aprinsesera la ferestre si ochii nostri incepura sa vada mici lumanari ce arginteau drapeluri nationale puse in geam. In cantecul nostru pulsa incandescent si sangele acelor români de acolo, din spatele ferestrelor deschise spre noi, studentii care, impinsi de un resort nevazut, am crezut de cuviinta ca este bine sa sarutam mana pamantului din Ardeal. Iancu Avram isi revarsa peste asfintitul devenit rasarit fluierul dumnezeiesc din munti …românii din Covasna nu mai erau singuri.

M-am uitat peste umar; Marius plangea.

Autor: Mihai Tirnoveanu

Suferinta romanilor din Harghita si Covasna, o rana vie care inca ne apasa sufletele, foto:Mihai Tirnoveanu
Suferinta romanilor din Harghita si Covasna, o rana vie care inca ne apasa sufletele, foto:Mihai Tirnoveanu
[tp_product id=”198694228″ feed=”396″]
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Ion Coja: "De ce ar trebui Patapievici ori scuipat, ori împușcat! Ori amândouă!"

joi iun. 4 , 2015
De ce îl scuipă lumea pe Patapievici? R: Domnule profesor ION COJA, ați scris de câteva ori pagini avântate împotriva lui Pleșu sau Liiceanu! Dar despre Patapievici parcă nu ați spus nimic, nici de bine, nici de rău! Ba am scris, nu pagini, e drept, ci câteva rânduri numai, nu […]
Ion Coja: "De ce ar trebui Patapievici ori scuipat, ori împușcat! Ori amândouă!"

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News