Bogdan Diaconu: „In cazul lui Nyiro Jozsef se aplica prevederile Legii 217/2015 in sensul ca scolile din Romania nu pot sa poarte numele acestuia”

Deputatul Bogdan Diaconu a adresat astazi doua solicitari către Ministerul Educatiei si catre Ministerul Afacerilor Interne pentru schimbarea denumirii scolilor, strazilor, pietelor publice si pentru demolarea monumentelor inchinate criminalilor de razboi Wass Albert si Nyiro Jozsef, conform cu legea 217/2015. Solicitarile sunt adresate catre  Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice si catre ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu si Ministerului Afacerilor Interne, respectiv ministrului Gabriel Oprea.

„Către Ministerul Educației și Cercetării Științifice
Domnului Ministru Sorin Mihai Cîmpeanu

Sesizare

Vă solicit prin prezenta să demarați punerea în acord cu Legea nr. 217/2015 a denumirii Școlii Generale Nyiro Jozsef, situată pe Strada Școlii nr. 480 din comuna Satu Mare, județul Harghita, a Școlii Generale Nyiro Jozsef situată pe Str. Ghimeșului nr. 48 din comuna Frumoasa, județul Harghita, și a Școlii Generale Wass Albert situată pe Strada Principală Nr. 213 din satul Vița, comuna Nușeni, județul Bistrița Năsăud.
Astfel, conform art. 13 din Legea 217/2015, la alin.1, ”Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”, iar la alin.2 ”Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică”. De asemenea, la art. 12, se stipulează că „Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de crime de război.”
În conformitate cu această lege, numele de Nyiro Jozsef și de Wass Albert nu pot fi folosite pentru denumiri de școli, care reprezintă instituții publice de învățământ.
Astfel, conform Sentinței Penale nr. 35/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, la data de 10 martie 2008 în dosarul nr. 58/33/2008 a fost respinsă cererea de revizuire formulată de petentul Wass Andreas, împotriva Sentinței Penale nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj. La data de 20 mai 2008 decizia Curții de Apel Cluj devine definitivă și irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României. Anterior sesizării Curţii de Apel Cluj, prin sentinţa penală nr.271/10.05.2007, Tribunalul Cluj a respins ca nefondată cererea de revizuire menţionată.
Prin Sentința Penală nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj scriitorul Albert Wass fusese condamnat la moarte în contumacie în baza art.3 alin.1 din Legea nr. 312/1945 pentru rolul de instigator al acestuia pentru crimele comise de armata maghiară în localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.
După cum apare precizat chiar în sentința Curții de Apel Cluj Albert Wass se face vinovat de moartea a zeci de români din localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.
Cât despre Nyiro Jozsef, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului a precizat într-un comunicat de presă din 28 mai 2012 că Nyiro Jozsef a fost ”un militant al fascismului”. ”Scriitorul maghiar Nyiro Jozsef a fost un militant al fascismului în Ungaria și în baza legislației din România, care interzice simbolurile și promovarea unei asemenea ideologii pe spațiul public, nu-și au locul manifestări oficiale la care se pot asocia semnificații ale ideologiilor extremiste”, se arată în comunicatul citat. „Nu suntem de acord că se poate face o deosebire, o departajare între omul politic și scriitorul Nyiro Jozsef, așa cum se încearcă a se acredita ideea. Opera și activitatea intelectuală ale unei persoane sunt strâns legate și ele sunt rezultatul unor valori și principii despre viață ale autorului. Statul român, stat de drept și garant al valorilor democrației, nu poate susține sau încuraja manifestări ale instituțiilor sale sau ale unor reprezentanți ai săi — din administrația publică centrală sau locală — prin care se promovează simbolurile fascismului românesc sau din alte țări”.
Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, Nyiro Jozsef a fost membru în Parlamentul fascist de la Budapesta, a scris și a coordonat ziare de orientare fascistă de la Budapesta și a fost vicepreședintele unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi în octombrie 1944 atunci când a avut loc deportarea evreilor din Budapesta la Auschwitz. Deși Nyiro Jozsef nu este responsabil direct de crime împotriva umanității, arată sursa citată, el a dus o politică activă de orientare fascistă și ca jurnalist a promovat valori ale fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având și mesaj antisemit.
Nu în ultimul rând, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului amintește că în alte țări democratice europene astfel de simboluri au fost îndepărtate. „Un gest semnificativ de protecție a democrației de astfel de simboluri, care au adus crimă în masă și împotriva umanității, a fost făcut, în urmă cu ceva timp, de autoritățile din Austria. Conform mass-media din România, autoritățile austriece au decis să scoată piatra funerară de pe mormântul părinților lui Hitler pentru a împiedica astfel ca locul să devină un spațiu de pelerinaj pentru adepții extremei dreapta. Subliniem că este vorba despre părinții lui Hitler”, au spus reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului.
Așadar, și în cazul lui Nyiro Jozsef se aplică prevederile Legii 217/2015 în sensul că școlile din România nu pot să poarte numele acestuia.
Vă solicităm așadar să demarați de îndată procedurile pentru schimbarea denumirilor școlilor care poartă numele celor doi apostoli ai fascismului, vinovați de crime împotriva poporului român și să comunicați public decizia luată și punerea în acord a denumirilor școlilor menționate cu prevederile noi legi.

Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
5 august 2015″

Cea de-a doua sesizare facuta de catre deputatul Bogdan Diaconu este adresata Ministerului Afacerilor Interne, respectiv ministrului Gabriel Oprea si prin ea se solicita o ancheta prin care sa se identifice toate monumentele si denumirile date unor strazi sau piete care poarta numele unor criminali de razboi, printre ele cele mai cunoscute fiind cele ale lui Nyiro Jozsef sau lui Albert Wass:

„Către Ministerul Afacerilor Interne
Domnului Ministru Gabriel Oprea
Sesizare
Vă solicit prin prezenta să demarați punerea în acord cu Legea nr. 217/2015 denumirea Străzii Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc, Județul Harghita, precum și să demarați demolarea statuii sale din localitatea Jimbor, județul Brașov, a statuilor lui Wass Albert și Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc.
De asemenea, vă solicit să demarați o anchetă care să conducă la:
1.Identificarea exactă a locurilor în care sunt amplasate toate statuile sau monumentele închinate lui Nyiro Jozsef sau lui Albert Wass de pe teritoriul României;
2.Identificarea exactă piețelor, piațetelor, străzilor sau a altor locuri publice care poartă numele lui Nyiro Jozsef sau Wass Albert.
În urma acestor anchete, vă solicit să asigurați respectarea legii nr. 217/2015 și să le schimbați denumirea. De asemenea, vă solicit să faceți publică demararea acestor anchete, rezultatul lor și schimbarea denumirilor respective.
Temeiul legal în numele căruia vă adresez aceste solicitări este art. 13 din Legea 217/2015, unde, la alin.1, ”Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”, iar la alin.2 ”Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică”. De asemenea, la art. 12 se stipulează că ”Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de crime de război.”
În conformitate cu această lege, numele de Nyiro Jozsef și de Wass Albert nu pot fi folosite pentru denumiri de străzi sau locuri publice, după cum nu este permisă nici existența statuilor, monumentelor sau plăcilor comemorative cu numele acestora sau care să le fie dedicate.
Astfel, conform Sentinței Penale nr. 35/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, la data de 10 martie 2008 în dosarul nr. 58/33/2008 a fost respinsă cererea de revizuire formulată de petentul Wass Andreas, împotriva Sentinței Penale nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj. La data de 20 mai 2008 decizia Curții de Apel Cluj devine definitivă și irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României. Anterior sesizării Curţii de Apel Cluj, prin sentinţa penală nr.271/10.05.2007, Tribunalul Cluj a respins ca nefondată cererea de revizuire menţionată.
Prin Sentința Penală nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj scriitorul Albert Wass fusese condamnat la moarte în contumacie în baza art.3 alin.1 din Legea nr. 312/1945 pentru rolul de instigator al acestuia pentru crimele comise de armata maghiară în localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.
După cum apare precizat chiar în sentința Curții de Apel Cluj Albert Wass se face vinovat de moartea a zeci de români din localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.
Cât despre Nyiro Jozsef, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului a precizat într-un comunicat de presă din 28 mai 2012 că Nyiro Jozsef a fost ”un militant al fascismului”. ”Scriitorul maghiar Nyiro Jozsef a fost un militant al fascismului în Ungaria și în baza legislației din România, care interzice simbolurile și promovarea unei asemenea ideologii pe spațiul public, nu-și au locul manifestări oficiale la care se pot asocia semnificații ale ideologiilor extremiste”, se arată în comunicatul citat. „Nu suntem de acord că se poate face o deosebire, o departajare între omul politic și scriitorul Nyiro Jozsef, așa cum se încearcă a se acredita ideea. Opera și activitatea intelectuală ale unei persoane sunt strâns legate și ele sunt rezultatul unor valori și principii despre viață ale autorului. Statul român, stat de drept și garant al valorilor democrației, nu poate susține sau încuraja manifestări ale instituțiilor sale sau ale unor reprezentanți ai săi — din administrația publică centrală sau locală — prin care se promovează simbolurile fascismului românesc sau din alte țări”.
Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, Nyiro Jozsef a fost membru în Parlamentul fascist de la Budapesta, a scris și a coordonat ziare de orientare fascistă de la Budapesta și a fost vicepreședintele unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi în octombrie 1944 atunci când a avut loc deportarea evreilor din Budapesta la Auschwitz. Deși Nyiro Jozsef nu este responsabil direct de crime împotriva umanității, arată sursa citată, el a dus o politică activă de orientare fascistă și ca jurnalist a promovat valori ale fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având și mesaj antisemit.
Nu în ultimul rând, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului amintește că în alte țări democratice europene astfel de simboluri au fost îndepărtate. „Un gest semnificativ de protecție a democrației de astfel de simboluri, care au adus crimă în masă și împotriva umanității, a fost făcut, în urmă cu ceva timp, de autoritățile din Austria. Conform mass-media din România, autoritățile austriece au decis să scoată piatra funerară de pe mormântul părinților lui Hitler pentru a împiedica astfel ca locul să devină un spațiu de pelerinaj pentru adepții extremei dreapta. Subliniem că este vorba despre părinții lui Hitler”, au spus reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului.
Așadar, și în cazul lui Nyiro Jozsef se aplică prevederile Legii 217/2015 în sensul că străzile sau locurile publice din România nu pot să poarte numele acestuia.

Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
5 august 2015″