Bătrînul George Simeon Sina, născut în 1753 la Moscopole, reuşeşte ca banca lui să devină a doua din Austria după cea a lui Rothschild. Pentru Sina ca şi pentru Rothschild, “marele salt înainte” pare să fi fost Blocusul continental impus de Napoleon sau mai bine zis arta de a ocoli blocusul. Pe lîngă aceasta, s-a ocupat cu cultivarea tutunului în cantităţi considerabile, după metode moderne. Tutunul era articol de care se simţea mare lipsă în epoca războiului ruso-turco-austriac. De asemenea, a asigurat o dezvoltare extraordinară torsului şi ţesutului de bumbac. A ajuns să exporte tutun şi pînze în Franţa şi Italia. A decedat în 1822 la Viena.
Autor: Mária Berényi
Una dintre marile figuri ale businessului timişorean în secolul al 19-lea a fost baronul George Simeon de Sina. Despre el ne vorbeşte Menuţa Iovescu:
“Un sistem bancar foarte puternic din Imperiul austro-ungar clasa banca de Sina cam pe locul al doilea după grupul de bănci Rotschild. Banca aceasta era proprietatea lui Georg Simeon Sina, de origine aromână, născut la Moscopole, în Imperiul otoman, venit în Banat printr-o conjunctură familială. Un sîrb, Petrovici, anjagează un credit la banca de Sina şi cumpără cu creditul luat foarte multe terenuri, aproape un sfert din suprafaţa judeţului. Acest sîrb nu reuşeşte să-şi plătească creditul şi terenurile ajung în proprietatea băncii bancherului de Sina. În momentul în care acesta intră în posesia terenurilor, domeniile de Hodoş şi Chizdia, dobîndeşte şi titlul nobiliar şi va lau numele de Georg Simeon Sina de Hodoş şi Chizdia.” ( sursa: Radio Romania International)
GEORGE SIMEON SINA, romanul care a facut concurenta bancilor Rothschild
Etnic aromân, cetăţean otoman, simpatizant al elenismului, nobil austro-ungar, bancher central-european, aceasta este profilul lui George Sina, un om de afaceri tipic bănăţean. Menuţa Iovescu:
“Pentru că a donat Academiei din Atena bani pentru construcţia principalei clădiri a acesteia, statul grec îl numeşte ambasadorul său la Viena. În capitala Imperiului austro-ungar, Sina construieşte palatul Sina, în spatele Domnului Sf. Ştefan, pe partea stîngă. Din păcate, el a ars într-un incendiu şi a fost reconstruit. Actualmente, clădirea aduce cu palatul istoric Sina, dar este puţin diferită. Acest baron Sina de Hodoş şi Chizdia, în calitate de ambadasor, la recepţia pe care o oferă pentru construcţia palatului, îl invită pe Strauss să încînte auditoriul cu cîteva compoziţii proprii. În cinstea lui, Strauss compune polca grecească. Şi azi, dacă intrăm pe pagina de internet a lui Strauss, vedem că polca grecească a fost compusă în onoarea baronului Sina. Dar Sina a investit şi în alte localităţi, în Budapesta, de exemplu, primul pod care lega Buda de Pesta, Podul cu Lanţuri, a fost finanţat de George Sina şi asta se poate vedea chiar la piciorul podului pe o placă unde se menţionează aceasta. La balul de recepţie, cînd Strauss doreşte să cînte polca grecească, îl întreabă pe baron cui doreşte să o dedice. E o enigmă şi azi deoarece baronul a spus că o dedică baroanei Maria de Sina de Hodoş şi Chizdia. O săptămînă întreagă Viena vuieşte deoarece nicio femeie din familia Sina nu se numea Maria. Nu se ştie nici azi cine era Maria. S-ar putea să fi fost o fiică rezultată dintr-o legătură extraconjugală a baronului.”( sursa: Radio Romania International)
