Dimitrie Gusti despre internationalism si nocivitatea acestuia pentru natiune

Internaționalismul adevarat nu desfiinteaza natiunile. Caci natiunile laolalta, in eforturile lor comune pe caile civilizatiei, dau nastere umanitatii, nu in sensul antinațional al umanitariștilor fără patrie, ci în sensul național, ca realitate care reflectă ființa națiunilor și energia creatoare a lor.

O țară subjugată economic, vândută corporațiilor străine, datornică altor țări nu mai este cu adevarat stăpână pe destinul ei, chiar dacă, din punct de vedere politic, are, în aparență, un guvern, o constituție și o organizare politică independente.

Activitatea economică este ceea ce leagă și mai mult o națiune de pământul ei. Toate resursele pe care le oferă mediul geografic, de la izlazurile pentru pășunat sau pământurile cultivabile, până la resursele minerale cele mai ascunse, toate acestea aparțin națiunii și trebuie să fie utilizate treptat în funcție de evoluția naturală a națiunii și în măsura în care pot apărea alte resurse pentru generațiile următoare.

Dimitrie Gusti despre internationalism si nocivitatea acestuia pentru natiune

O viață economică cedată pe nimic străinilor conduce la exploatarea nemiloasă a bogățiilor de care dispune țara și la epuizarea mijloacelor de trai necesare generațiilor viitoare sau, cel puțin, la apariția unor activități străine de natura și de stadiul de dezvoltare organică a națiunii, ceea ce are drept consecinţă distrugerea echilibrului intern și disoluția comunității naționale.

Prin urmare, manifestările economice nu sunt aspecte întămplătoare ale vieții unei națiuni, ci componente esențiale prin care națiunea se poate perpetua și dezvolta, dar ele pot duce, deopotrivă, la decadere politică și chiar la dispariția națiunii.

Sursa: Dimitrie Gusti, Stiinta națiunii, 1937