Joi, pe 18 februarie, s-au intrunit membrii activi ai Consiliului Unirii, intr-o sedinta de inceput de an si de reluare a activitatii in cadrul acestei Platforme unioniste. S-a discutat despre situatia politica din al doilea stat romanesc si evolutiile de pe segmentul unionist.
Participantii la sedinta si-au formulat opiniile despre perioada care a trecut dupa sedintele din luna decembrie 2015 pina in prezent, mentionind, in special, actiunile de la 1 decembrie, dedicate Zilei Nationale a Romaniei, dar si cele ulterioare, dedicate unui mars unionist, ai carei participanti au pledat pentru un Guvern comun pe ambele maluri ale Prutului, dedicate Zilei de 24 ianuarie – Ziua Micii Uniri, dar si zilei de nastere a marelui poet national Mihai Eminescu, mentionind si masa rotunda cu discutarea Planului Marshall al Fundatiei Universitare a Marii Negre, alte actiuni.
Consiliul Unirii ii cheama pe toti unionistii la actiuni comune pe 27 martie si la crearea unei alternative politice unioniste
Membri ai Consiliului Unirii au participat la actiuni de protest ale altor entitati ale societatii civile, dar si la actiuni de contestare a cerintelor protestatarilor privind alegerile anticipate in Republica Moldova. Cei prezenti la sedinta au mentionat ca este necesar sa se cunoasca realitatile din Republica Moldova, pericolele ce ameninta securitatea cetatenilor de dincoace de Prut, si nu numai.
La ultima sedinta a Consiliului Unirii din decembrie 2015, a fost format un grup constituit din Anatolie Caraman, Andrei Iuri-Apostol, Dumitru Osipov, Timotei Turcanu, Iulia Deleu si Ludmila Bolboceanu, care urma sa poarte discutii cu reprezentantii entitatilor ce si-au revendicat obiectivul unionist, in vederea coagularii eforturilor acestora pentru actiuni comune proUnire pe durata anului 2016.
Practic, a avut loc o masa rotunda la Casa Scriitorilor, la care au participat reprezentanti ai entitatilor unioniste, la care au fost prezenti multi membri ai Consiliului Unirii, cei care au mentionat ca singura sansa de salvare a populatiei si a teritoriului din stinga Prutului rezida doar in Solutia de reunificare a celor doua state romanesti. S-a mentionat ca Unirea din 2018 a fost facuta de intelectualitatea din Basarabia, care a avut vointa si care a parcurs toate riscurile respective, in zilele noastre aceasta insemnind necesitatea implicarii curajoase si hotarite a intelectualitatii tehnice si de creatie alaturi de militantii politici pentru Unire. Sunt necesare viziuni clare privind procesul de pregatire a Reintregirii Romanesti.
Unii participanti la sedinta s-au referit la ”Strategia Partidului Național Liberal din Romania privind abordarea relatiilor cu Republica Moldova”, propusa de a fi semnata si promovata de catre toate partidele de dincolo de Prut, mentionind ca – pe linga ideile pozitive de sprijinire social-economica a populatiei din Basarabia, – transpare pozitia privind mentinerea celor doua state romanesti, in timp ce un segment crescind de romani si alogeni se orienteaza tot mai mult spre unica solutie de dreptate istorica si unica solutie de reziolvare a dreptului inalienabil al romanilor de a trai intr-un singur stat, asa ca natiunea germana.
S-a subliniat, in acest context, ca ideile PNL, ca entitate politica membra a Consiliul Unirii, promovate si de Platformele electorale care au fost imbratisate de multi membri ai CU, – privind semnarea a doua Declaratii tip Snagov – una fiind a partidelor proeuropene din R.Moldova privind orientarea strategica euroatlantica, iar a doua fiind a partidelor din Romania – de sprijinire a obiectivului european/unionist al partidelor din Republica Moldova, capata teren si sprijin pe ambele malurti ale Prutului.
In cadrul sedintei s-a pus accentul pe doua prioritati ale unionistilor: 1) identificarea modului de coagulare a eforturilor acestora pentru organizarea, in comun, a unei actiuni de rasunet pe data de 27 martie; 2) formarea imperativa a unei alternative politice unioniste in perspectiva conferirii unei reprezentari parlamentare curentului unionist, prima oportunitate fiind alegerile parlamentare anticipate ce pot avea loc, eventual, in toamna acestui an.
In ideea alternativei politice unioniste, care trebuie sa obtina materializare, pentru ca se extinde segmentul celor care opteaza politic pentru Unirea cu Romania, s-au specificat doua precizari – 1) partidele extraparlamentare fac parte din societatea civila, de aceea, excluderea lor din procesul de coagulare unionista a ar favoriza, in continuare, revansarea politica a fortelor filoruse, antiromanesti si lipsa curentului unionist autentic in Legislativ; 2) termenul de ”noua clasa politica” este folosit impropriu, deoarece al doilea stat romanesc are nevoie de o ”noua clasa de guvernanti”, din care trebuie sa faca parte si alternativa unionista, “clasa politica| insemnind implicarea unor persoane care nu au fost deloc in politica sau care au ramas si au luptat in Opozitia extraparlamentara impotriva guvernarilor corupte, antipopulare. Din ”noua clasa politica” nu pot face persoane care au fost prezente in guvernarile criminale, tilharesti, impotriva carora au iesit oamenii in strada.
S-a propus, in finalul sedintei, anuntarea elaborarii unui Pact pt Unire, prin elaborarea unei Strategii pina in 2018, la care toti sa contribuie, sa o impartaseasca si sa o promoveze. De asemenea, o Declaratie comuna in sensul impartasirii unicului obiectiv strategic de reunificare a celor doua state romanesti, prin care sa fie uniti toti unionistii pentru Reunire.
In ideea trecerii de la vorbe la fapte, s-a mai propus sa formeze Consiliul Unirii un cabinet din umbra cu persoane pregatite pe domenii, pentru a consolida, si astfel, materializarea imperativului de alternativa politica unionista. Ideea centrala a acestui Guvern de alternativa va fi aceeasi integrare intraromaneasca pina la reunire.
In sedinta s-a dat citire declaratiei Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis: “Unirea Republicii Moldova cu Romania poate fi discutata atunci cand situatia este stabila in ambele state, prioritar fiind drumul european al Republicii Moldova, a declarat miercuri presedintele Klaus Iohannis.
“Unirea poate fi discutata atunci cand si intr-o parte, si in alta a Prutului lucrurile sunt foarte stabile si merg bine. Sa pui acum intrebarea unirii Moldovei cu Romania mi se pare un demers putin serios”, a declarat presedintele, la o dezvatere despre implicarea societatii civile in politica.
De asemenea, seful statului a amintit de problema regiunii transnistrene, a economiei de peste Prut si despre coruptie care “se afla intr-o parte si in alta a Prutului, la niveluri foarte diferite”.
“Dupa ce rezolvam aceste probleme, pentru care cunoastem solutiile, putem sa abordam si problemele mai complicate si sa incepem sa discutam problema. In politica se fac de multe ori greseli fiindca nu mai are lumea rabdare si in loc sa abordez o chestiune buna in esenta cu calm si s-o rezolv, se abordeaza prea repede si se strica definitiv. Nu cred ca cineva doreste sa se strice aceasta problema”, a mai spus presedintele.
“Sunt doua chestiuni vitale pentru Moldova si, din acest motiv, importante pentru noi. Consolidarea drumului pro-european pentru Republica Moldova si chestiunea unirii, care este clamata de unele formatiuni, unele cu voce mai tare, altele cu voce mai putin usor de auzit. Eu sunt convins ca in aceasta etapa, acum, trebuie sa ajutam Republica Moldova pentru a-si consolida calea pro-europeana. Trebuie sa-i ajutam sa implementeze acordul de asociere cu UE, trebuie sa-i ajutam sa depaseasca criza politica in care se afla fiindca ei sunt in continuare in criza”, a adaugat Klaus Iohannis.”
Sursa: Staful Consiliului Unirii