In inima Codrilor Cosminului, unde la 26 octombrie 1497 arcasii viteazului Voievod Stefan cel Mare si Sfant au repurtat una din cele mai victorioase batalii, invingand numeroasa ostire a regelui polon Ioan I Albert, intre comuna Voloca pe Derelui si satul Valea Cosminului, romanii din Bucovina instrainata, cu dor nealinat de Tara in suflete, vin, in fiecare an, in lunea Pastelor, sa inalte o ruga si sa se inchine la Crucea simbol din Catedrala spirituala a Romanismului ce strajuieste maretul Stejar al lui Stefan cel Mare si Sfant, in maduva caruia pulseaza sangele Neamului Romanesc, crescut pe osemintele lesilor batuti, prin vitejia si jertfa neinfricatilor arcasi ai Mariei Sale.
Conform unei legende istorice, din ordinul Voievodului, locul bataliei a fost curatat, lesii prinsi au fost inhamati la plug, pusi la arat si la semanat ghinda, din care a crescut o adevarata oaste de stejari, cunoscuta cu denumirea de „Dumbrava Rosie”. Iar din arborii semanati a mai ramas doar unul singur, numit „Stejarul lui Stefan cel Mare”.
IN CODRII COSMINULUI A PLOUAT CU LACRIMA LUI STEFAN CEL MARE
Purtand cu demnitate Tricolorul, adus din Patria istorica, isi plange aici de 25 de ani durerea instrainarii de Grai si Neam patriotul roman Florea Popovici din Corovia, nascut in timpul Romaniei Mari, in 1936. „Cum sa nu vin in acest loc sfintit de urmele lui Stefan cel Mare, caci sunt roman. Roman m-am nascut si Roman vreau sa mor. Cand veneticii ne-au rapit Bucovina nu aveam nici 5 anisori. Pe tata l-au dus tocmai in Siberia, iar scoala ne-au rusificat-o, apoi ucrainizat-o”, mi-a marturisit printre lacrimi amare dl Florea Popovici. Astfel plang de durerea pierderii patriotii romani, care isi iubesc cu adevarat Patria, nu-si uita eroii.
Cititi intreg articolul pe zorilebucovinei.com
Foto: zorilebucovinei.com