Cum isi mai bat joc cei de la (Ne)adevarul.ro de neamul romanesc: de ceva vreme, cei care fac propaganda antiromaneasca pe retelele de socializare, au gasit niste resurse nesperate de antiromanism profund chiar in paginile unui ziar “romanesc”. Niste articole scrise intr-un vadit dispret la adresa etosului romanesc, au devenit arma principala cu care extremistii si iredentistii maghiari incearca sa-si bata joc de intreg neamul romanesc, umpland mediul virtual cu cuvinte de ocara si insulte la adresa romanilor.
Noi am remarcat de ani buni ca acest ziar devine pe timp ce trece o sursa tot mai acuta a antiromanismului, cu toate ca acesta se prezinta publicului larg a fi un “ziar romanesc”, insa din ale carui pagini razbate un puternic iz al urii fata de tot ceea ce inseamna romanism cu adevarat.
Cum isi mai bat joc cei de la (Ne)adevarul.ro de neamul romanesc
Doua articole din ziarul al carui nume imi este cu adevarat oroare sa-l mai pomenesc, cauta sa propage ideea ca taranul roman era inapoiat, “violul si incesturile erau foarte dese”, “nu face baie niciodata” si “miroase greu”.
S-au inmultit in Romania in ultima vreme atat de tare cozile de topor, incat au ajuns sa se calce pe picioare cand se ingramadesc sa mai injure si sa mai batjocoreasca inca un pic public intreg neamul romanesc.
Nu avem nimic impotriva Clujului, de acolo au rasarit de-a lungul timpului personalitati de mare valoare pentru neamul romanesc, insa nu stiu cum se face ca din pacate astazi orasul Cluj reprezinta una dintre cele mai puternice pepiniere pentru unii dintre cei mai abominabili neomarxisti. Pe filiera organizatiilor de extrema stanga din Cluj si mai nou via USR, si-au facut in ultima vreme aparitia niste specimene care fac efectiv de rusine intreaga suflare romaneasca.
Fiindca tot le plac atat de mult sursele germane, austriece si maghiare acestor mancurti care habar nu au ce onoare li s-a facut sa se nasca pe acest sfant pamant romanesc, vom apela chiar la asemenea surse pentru a demonta minciuna, ipocrizia, demagogia si parsivenia de care dau dovada in articolele mentionate mai sus.
Zucker (1834): “Moldoveanca isi tine atat de curat interiorul sarmanei ei colibe incat face de rusine cele mai multe taranci germane”
Rasch (1873): “ Taranul valah contrasteaza uimitor cu alti tarani europeni! El este exceptional de ordonat si chiar in cazul cele mai crunte saracii, casa lui, durata din impletituri de nuiele si pamant, e foarte curat intretinuta”
Raymond Netzhammer, episcop romano-catolic, (1909): “…in Moldova, unde am intrat odata in singura odaie din acele cocioabe taranesti care, pe dinafara, nici macar Africii nu i-ar face cinste, dar interiorul era foarte curat si din belsug impodobit cu scoarte. Taranca si-a descuiat toate lazile care-i slujeau drept lavite si paturi, lasand sa se vada, intr-o desavarsite ordine, strai peste strai…”
Henke (1877): “Caracterul primitor si prietenos al caselor romanesti se datoreste, fara exceptie, indeosebi curateniei lor. Atat exteriorul cat si interiorul sunt aproape in fiecare saptamana proaspat varuite, lucru pe care gospodina il face, de fiecare data, de una singura. Obiceiul de a varui toti peretii este la ei la fel de obisnuit si de frecvent ca la noi ranitul grajdurilor…La fel de curate si aratoase ca si casele sunt obiectele din odai si bucatarie, totdeauna bine frecate si lustruite…”
Fielk con Wittinhausen (1869): “Casele taranesti sunt pretutindeni saracacioase si de cele mai multe ori alcatuite dintr-o odaie care e, in acelasi timp si bucatarie, dat totdeauna foarte curat varuita”
Hamm (1862): “Dupa toate cele vazute pana aici, esti placut surprins de curatenia si gateala odailor; peretii si cuptorul sunt proaspat varuiti la fiecare cateva saptamani, podeaua de lut e zilnic spalata, icoanele din coltul odaii sunt impodobite cu flori si ramurele. “
Neigebaur, fost consul general prusac, in „Beschreibung der Moldau un Walachei” (1848):
“O mare calitate este curatenia, care poate fi aflata pana si in cele mai sarmane colibe”
“Cu deosebire placuta este curatenia si vrednicia tarancilor moldo-valahe care, in ciuda saracii, tin casa foarte curata”
Von Karaczay (1809):
“Curatenia atat in imbracaminte, cat si in odai ii deosebeste pe taranii moldoveni in avantajul lor”
“O camasa murdara este o raritate chiar si la cel mai sarac taran”
Este unanim recunoscuta parerea istoricilor si arheologilor cu privire la acea perioada istorica, si stim cu totii ca intreaga Europa nu excela in acele momente la capitolul igiena, insa singura imputiciune pe care o constatam noi foarte clar de la autorii acestor asa zise articole defaimatoare la adresa neamului romanesc este imputiciunea sufleteasca, din care razbate un puternic iz antiromanesc.