ÎN CODRII COSMINULUI – PE URMELE DE GLORIE A LUI ŞTEFAN CEL MARE (VIDEO)

ÎN CODRII COSMINULUI – PE URMELE DE GLORIE A LUI ŞTEFAN CEL MARE

Virtutea românească, virtutea strălucită

De patrie şi lege,aici în sanctuar

Se ştie-nmormântată. O dalbă zi-i sosită,

Poporul stă-n genunche s-o-nveţe la altar”…

scria în poemul „Închinare lui Ștefan-Vodă” Voievodul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, care a luptat pentru reîntoarcerea Bucovinei, răpită de Imperiul Habsburgic, la sânul Patriei, cel care a trăit şi a creat sub semnul neîntrecutului şi neobositului ctitor al Neamului, viteazului „Apărător al creştinătăţii”, Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt –  două personalităţi axiale, care impun blazonul de nobleţe al neamului românesc.

De altfel, cea de-a doua lună a primăverii, aprilie, e privilegiată nu doar în calendarul creştinătăţii, prin Învierea lui Hristos, ci şi prin faptul că deschide o nouă pagină în calendarul gloriei neamului românesc.

Deci, înscrie în răbojul ei două momente ce dau „permanenţă, infinire”, vorba Poetului, şi fiinţei, şi spiritului nostru – Sărbătoarea Paştelui, victoria vieţii asupra morţii şi urcarea, la 13 aprilie 1457, cu 560 de ani în urmă,  pe tronul Moldovei medievale, a Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

ÎN CODRII COSMINULUI – PE URMELE DE GLORIE A LUI ŞTEFAN CEL MARE (VIDEO)

Or, nu întâmplător Sărbătoarea Paştelui vine la românii din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, în dulcea Bucovină a lui Eminescu, istorica provincie a României, cu o frumoasă tradiţie ca în a doua zi de Paşti, românii de pe acest picior de plai mioritic să se adune la simbolicul Stejar al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Codrii Cosminului, să calce pe pământul acesta ce „respiră româneşte sub picioare”, ”sfinţit de urmele lui Ştefan cel Mare”, urme  ce „veşnicesc în izvoare şi muguri, în cântecul de mierlă”, în frunze de dor, în doine şi în azurul cerului bucovinean, unde, la 27 octombrie 1497, cel mai viteaz Domn al lor a repurtat ultima şi cea mai victorioasă bătălie – a învins numeroasa oaste a craiului polon Ioan Albert.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com