libris.ro

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui? De-a lungul istoriei, secuii ne-au fost noua romanilor mai degraba aliati impotriva Regatului Ungariei, sau impotriva altor invadatori care doreau sa supuna pamanturile Transilvaniei, decat sa ne fie dusmani cu care sa fi dus batalii de amploare. Neam mandru si aprig, secuii au luptat mereu pentru identitatea si libertatea lor, iar acolo unde au convietuit cu romanii, mai degraba i-au asimilat ei pe romani decat viceversa.

Cum se face totusi ca au sfarsit prin a fi asimilati de catre coroana maghiara? Manipulatorii nu au aproape niciodata dorinta de a pune vreodata problema la modul stiintific, decat daca le serveste cumva scopului pe moment.

Traind un paradox prin care etnicii maghiari reprezentau un mic procent din totalul populatiei sale si intelegand cat de important este factorul unei populatii omogene, care sa formeze in cele din urma un stat national unitar, Ungaria a inceput o maghiarizare agresiva a nationalitatilor nemaghiare. Nu puteau sa scape astfel atentiei lor nici secuii, cei care au hartuit de-a lungul istoriei coroana maghiara poate mai mult decat oricare alta comunitate.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Ungaria a facut astfel tot ce stie ea mai bine, s-a agatat de cizma austriacului pentru a castiga putere si a vanat pretutindeni puterea administrativa, de la varful careia isi putea implementa politicile sovine si pe cele de asimilare fortata.

Principiului autodeterminarii nationalitatilor enuntat de catre presedintele american Woodrow Wilson n-a facut decat sa sporeasca inversunarea cu care Ungaria ii maghiariza fortat pe nemaghiari.

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui

Romania in schimb a privit si priveste inca destul de pasiva acest fenomen de maghiarizare, care se afla chiar si astazi in plin proces de desfasurare pe teritoriul sau.

Cat despre secui, romanii au ratat un moment foarte important cand secuii au cautat o apropiere fata de Bucuresti, insa romanii au fost prea orbi sa inteleaga acest lucru. In perioada interbelica aproape fiecare casa respectabila din Bucuresti avea cate o slujnica de origine secuiasca.

[quote style=”4″]“Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secui fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în țară” ca să-și facă un rost. O asemenea menajeră au avut boierii din familia Sterian (Filipeni – Bacău), luată în căsătorie de învățătorul Gh. Postoiu, care mai trăia prin 1950 la Piatra Neamț.”, sursa : crainou.ro[/quote] [quote style=”4″]“Convorbirea cu Vilma Kovács are rădăcini mai adânci în trecutul meu. Aflasem multe lucruri despre ea din povestirile bunicii mele, în care apărea ca o adevărată întruchipare a dârzeniei: ca slujnică în București, a reușit să economisească bani destui ca să ajungă gospodar de frunte în satul Atid, din fostul județ Odorhei. Povestea bunicii mele conținea pe de o parte o anumită rezervă față de statutul de slujnică, iar pe de alta admirația pentru rezultat. Când am demarat proiectul capitalei multiculturale, am realizat că tabloul ar fi incomplet fără perspectiva unei slujnice din secuime – categorie obișnuită a Bucureștiului interbelic. ”, sursa :memoria.ro[/quote] [quote style=”4″]“Domnul căpitan! Ordonanţa sa locuia la subsol, în bucătărie. Tot în bucătărie locuia şi o bucătăreasă bătrână, o femeie din Secuime. Dar, săraca era ursuză, necăjită, n-am reuşit niciodată să schimb nici măcar două vorbe cu ea. “, sursa cooperativag.ro[/quote]

Nu zic sa-i fi romanizat, dar macar sa le fi aratat mai multa atentie si consideratie si nu sa-i fi abandonat si lasat prada fenomenului de maghiarizare care a continuat nestingherit pana in zilele noastre.

Daca secuii n-ar fi fost maghiarizati, am fi avut in zona lor acum un creuzet de etnii diferite precum exista de pilda in Dobrogea sau in unele zone din Banat. Cu ce ne deranjeaza pe noi existenta unor diferite etnii in Dobrogea? Cu nimic; si acolo este pace si liniste, cu toate ca zona este destul de pestrita din punct de vedere etnic.

Sursa: Glasul.info

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info