Propaganda banăteană pentru “Republica română unită”
Dintre momentele de rascruce ale miscarilor revolutionare romanesti din prima jumatate a secolului al XIX-lea, exista trei evenimente prin care se deschide larg drumul planurilor de actiune comuna transilvana, munteana si moldoveana pentru crearea unui stat unitar national.
Un moment este legat de miscarea social politica initiata pe teritoriul Transilvaniei si in Banat, incepand cu anul 1834. Un alt moment are loc in afara hotarelor, acolo unde elita tineretului romanesc din Moldova si Muntenia plecat la studii la Paris ajung sa aiba stranse legaturi si sa dezvolte impreuna ideile epocii. Inca un moment important se petrece in Tara Romaneasca, unde G. Baritiu si Timotei Cipariu intreprind o vizita cu implicatii si semnificatie nationala in anul 1836.
Dintre preocuparile revolutionare romanesti ale epocii, se remarca cercurile secrete constituite la Cluj si apoi in Rusca Banatului, care succed in timp si altor societati conspirative romanesti cu vederi inaintate.
Propaganda banateana pentru “Republica română unită”
Societatea cunoscuta sub numele de “Constitutia” de la Lugos, de pilda, data dinainte de 1830, dar sfera ei de actiune era doar locala, in vreme ce miscarea de la 1834 cauta sa coaguleze pentru prima data revolutuionari romani din toate cele trei tari ale romanilor, in jurul unui program social-politic comun.
Statul bazat pe principiile egalitare democratice burgheze, care trebuia sa se nasca din conceptia si eforturile tuturor, era o “Republica unitară română.“
„Republica română unită” iși propunea sa acorde drepturi egale tuturor
cetațenilor sai, sa desființeze rangurile nobiliare ereditare, sa introduca votul
universal, sa desființeze iobagia si alte servituți sociale și naționale. ^1
In urma morții episcopului sarb din Arad, Pavel Avacumovici si dupa ce Viena a refuzat numirea lui Sinesie Radivoievici in fruntea Episcopiei Aradului, Moise Nicoara si episcopul unitilor Samuil Vulcan ii cereau imparatului sa numeasca in fruntea episcopiei din Arad unul dintre cei doi candidati romani, Isaia Balașescu sau Nestor Ioanovici, insa incercarile au ramas fara rezultat, iar Episcopia Aradului a fost fara episcop pentru aproape 15 ani, intre 1815 si sfarsitul lui 1829. ^2
Isaia Bălăşescu (1823-1835) – în timpul păstoririi sale s-a întemeiat Institutul Teologic din Cernăuţi şi Seminarul prin rezolutia împărătească de la 6 august 1826. ^3
[legend title=”Isaia Bălăşescu” style=”1″]„isi propunea unirea tuturor teritoriilor romanesti ale vechii Dacii, intr-o Republică română unită”
^4[/legend]
Sursa: Lupta românilor pentru unitatea nationala 1834-1849, Cornelia Bodea
Bibliografie:
1. VASILE NETEA, PUBLICISTICĂ III, SCRIERI ISTORICE 1945-1976, 2015
2. Pavel Vesa, Episcopii Aradului 1706-2006, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2007 pp. 86-87
3. www2.nord-literar.ro
4. www.centrulstefancelmare.ro
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.