Istorie

Propaganda banăteană pentru “Republica română unită”

Propaganda banăteană pentru “Republica română unită”

Dintre momentele de rascruce ale miscarilor revolutionare romanesti din prima jumatate a secolului al XIX-lea, exista trei evenimente prin care se deschide larg drumul planurilor de actiune comuna transilvana, munteana si moldoveana pentru crearea unui stat unitar national.

Un moment este legat de miscarea social politica initiata pe teritoriul Transilvaniei si in Banat, incepand cu anul 1834. Un alt moment are loc in afara hotarelor, acolo unde elita tineretului romanesc din Moldova si Muntenia plecat la studii la Paris ajung sa aiba stranse legaturi si sa dezvolte impreuna ideile epocii. Inca un moment important se petrece in Tara Romaneasca, unde G. Baritiu si Timotei Cipariu intreprind o vizita cu implicatii si semnificatie nationala in anul 1836.

Dintre preocuparile revolutionare romanesti ale epocii, se remarca cercurile secrete constituite la Cluj si apoi in Rusca Banatului, care succed in timp si altor societati conspirative romanesti cu vederi inaintate.

Propaganda banateana pentru “Republica română unită”

Societatea cunoscuta sub numele de “Constitutia” de la Lugos, de pilda, data dinainte de 1830, dar sfera ei de actiune era doar locala, in vreme ce miscarea de la 1834 cauta sa coaguleze pentru prima data revolutuionari romani din toate cele trei tari ale romanilor, in jurul unui program social-politic comun.

Statul bazat pe principiile egalitare democratice burgheze, care trebuia sa se nasca din conceptia si eforturile tuturor, era o “Republica unitară română.

„Republica română unită” iși propunea sa acorde drepturi egale tuturor
cetațenilor sai, sa desființeze rangurile nobiliare ereditare, sa introduca votul
universal, sa desființeze iobagia si alte servituți sociale și naționale. ^1

In urma morții episcopului sarb din Arad, Pavel Avacumovici si dupa ce Viena a refuzat numirea lui Sinesie Radivoievici in fruntea Episcopiei Aradului, Moise Nicoara si episcopul unitilor Samuil Vulcan ii cereau imparatului sa numeasca in fruntea episcopiei din Arad unul dintre cei doi candidati romani, Isaia Balașescu sau Nestor Ioanovici, insa incercarile au ramas fara rezultat, iar Episcopia Aradului a fost fara episcop pentru aproape 15 ani, intre 1815 si sfarsitul lui 1829. ^2

Isaia Bălăşescu (1823-1835) – în timpul păstoririi sale s-a întemeiat Institutul Teologic din Cernăuţi şi Seminarul prin rezolutia împărătească de la 6 august 1826. ^3

[legend title=”Isaia Bălăşescu” style=”1″]„isi propunea unirea tuturor teritoriilor romanesti ale vechii Dacii, intr-o Republică română unită” ^4[/legend]

Sursa:  Lupta românilor pentru unitatea nationala 1834-1849, Cornelia Bodea

Bibliografie:

1. VASILE NETEA, PUBLICISTICĂ III, SCRIERI ISTORICE 1945-1976, 2015

2. Pavel Vesa, Episcopii Aradului 1706-2006, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2007 pp. 86-87

3.  www2.nord-literar.ro

4. www.centrulstefancelmare.ro

 

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Tendința petrecerilor minimaliste: mai multă joacă, mai puține brizbrizuri, aceeași bucurie

Deschideți orice rețea de socializare și veți fi bombardați de imagini ale unor petreceri pentru…

18 ore ago

22 Iulie 1910 – La Blaj, jandarmii unguri descing de brâie tricolore, peste 20 feciori şi fete şi le fac proces de contravenţie şi agitaţie

La 22 iulie 1910, în Blaj, unul dintre cele mai importante centre spirituale și culturale…

3 zile ago

15 Iulie 1858- Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre

15 iulie 1858 – „Cap de Bour”, prima marcă poștală românească, simbol al demnității și…

2 săptămâni ago

15 iulie 1514 – Înfrângerea de la Timișoara și sfârșitul marii răscoale țărănești conduse de Gheorghe Doja

La 15 iulie 1514, lângă Cetatea Timișoarei, se încheia unul dintre cele mai dramatice episoade…

2 săptămâni ago