Simion Balint, preotul român care i-a facut pe unguri sa afirme ca doar „dracul să se mai bată cu popii”

La 16 mai 1880 trecea in nefiinta Simion Balint, unul dintre revolutionarii ce au luptat alaturi de Avram Iancu.

Simion Balint, preot greco-catolic si revolutionar pasoptist, s-a nascut  la 10 septembrie 1810 in comuna Copăceni, judetul Cluj, fiind unul dintre revolutionarii care au luptat alaturi de Avram Iancu, in calitate de prefect al Legiunii Arieșului.

De la Simion Balint au ramas niste rapoarte foarte interesante ale Prefectilor de Legiune, niste rapoarte de altfel deosebit de importante pentru cunoasterea istoriei adevarate a Transilvaniei. Alaturi de rapoartele celorlalti Prefecti de Legiune: Avram Iancu si Axente Sever, documentele lasate in urma de Simion Balint descriu o istorie crunta si plina de framantari a Ardealului.

Simion Balint, preotul greco-catolic care i-a facut pe unguri sa afirme ca doar „dracul să se mai bată cu popii”

[one_half] [/one_half]

Descendent al unei familii nobiliare cu traditie preoteasca din Vima Mică (Țara Lăpușului), Simion Balint n-a scapat nici el de persecutiile indreptate impotriva romanilor, chiar daca imbraca vesmintele de preotie.

George Bariț (n.r. Gheorghe Barițiu) in “Adunarile nationale ale Romanilor si persecutiile contra lor” descrie un astfel de episod, in care preotul Simion Balint este supus unor groaznice tratamente si umilinte de catre “revolutionarii maghiari”:

[alert-announce]”Da, s-a desfiintat iobagia in Ungaria, la noi insa ea se va reduce numai de la 104 zile pe an la 52. Urmarea naturala a acestei stari a spiritelor a fost o serie de acte samavolnice; unul dintre faptele cele mai barbare s-a comis pe timpul adunarilor de la Blaj in orasul Abrud contra preotului Simion Balint din Rosia de Munte (n.r. Roșia Montană). Mica colonie maghiara din aceste doua localitati infiintase garda nationala maghiara, si sub pretextul ca ar fi amenintati de romani, au cerut si garnizoana militara.

Li s-a dat graniceri secui si putina trupa dintr-un regiment de linie galitian. Din acest moment, colonia maghiara crezandu-se sigura, incepu sa trateze pe romani cu asprime si cu brutalitate.

Simion Balint, unul dintre fruntasii si oratorii romanilor, ducandu-se in duminica Tomei la Blaj, aceasta calatorie i s-a imputat ca tradare criminala. Intr-o zi prinzand pe Balint in piata din Abrud il luara pe sus, in batai, si-l inchisera la corpul de garda. De paza in ziua aceea erau granicerii secui, care iau pe Balint din nou la batai, smulgandu-i parul din barba, unul cate unul.

In alta zi, fiind de garda soldatii poloni din regimentul de linie, un secui a vrut sa maltrateze din nou pe nefericitul preot, la care s-au opus insa polonii, iscandu-se un conflict intre soldati care costa viata unui secui. Atunci l-au scos pe Balint din localul acela si l-au dus intr-o pivnita fara ferestre unde l-au tinut inchis mai mult timp. Intr-una din zile casa de deasupra pivnitei unde era el inchis a luat foc, si voluntariii unguri, racnind ca popa valah a dat foc casei, l-au scos batandu-l in mod ingrozitor si l-au bagat la inchisoare impreuna cu toti hotii si talharii”, Gheorghe Baritiu[/alert-announce]

Dupa ce a urmat studii teologice, Simion Balint a fost numit preot capelan in Roșia Montană. In evenimentele din 1848 a dat dovada de determinare si de o puternica stapanire de sine, astfel ca i s-a incredintat conducerea luptelor din partile Abrudului, Câmpeni pana la Iara-Buru, dovedind inalte calitati ostasesti, astfel incat acomandantul fortelor maghiare din perioada 8-19 iunie de la Abrud, Farkas Kemény, neizbutind sa treaca in nici un chip de apararea sa, si tinand cont si de aspectul ca aproape toti comandantii din zona erau preoti, a declarat ca in acest caz doar „dracul să se mai bată cu popii”.

Glasul.info