MAI AVEM UN NUME SFÂNT –EMINESCU-I ROMÂNIA…(VIDEO)
”Pășiți încet cu grijă tăcută, feții mei,/ Să nu-i călcați nici umbra, nici florile de tei…”, scria Tudor Arghezi.
De altfel, la 15 iunie curent, de ziua comemorării Luceafărului Poeziei Româneşti, aceste cuvinte ale Poetului au vibrat cu mai multă tristeţe la Cernăuţi, în deosebi, în sufletele celor o mână de intelectuali români din Ţară şi din dulcea Bucovină care au păşit pe urmele lui Mihăiţă Eminovici în curtea casei părintelui său spiritual, Aron Pumnul, şi nu pentru că se temeau să nu-i calce umbra, ci, fiindcă, privind în jur, te cuprinde jalea şi tristeţea – loc aproape uitat, doar pe unica alee mai poţi trece să pui o floare şi să te închini la Luceafăr, să faci o excursie prin casa ce de-abia se mai ţine pe temelie.
“Toate au rămas aşa cum le cunoaştem: schimbări nu sunt şi toate se adună într-un singur punct – neavând bani, nu putem face nici un pas înainte de atâţia ani, de 25 de ani de când activez la Muzeul Etnografic. Mi-i ruşine să spun, dar acesta-i adevărul”, a conştientizat Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”.
MAI AVEM UN NUME SFÂNT –EMINESCU-I ROMÂNIA…(VIDEO)
Ce-i drept, schimbări sunt, din an în an scade vertiginos numărul celor ce pun o floare la bustul Poetului. De ce uităm sau rămânem nepăsători la adevărul spus în vers de regretatul Adrian Păunescu că
„Fără el chiar steaua noastră/ Dintre stele ar cădea/ Pe pământul vechii Dacii/ Când mai mare, când mai mic/ Dacă n-ar fi Eminescu/ Viața nu ne-ar fi nimic”, că „Într-o lume relativă/ Mai avem un nume sfânt/ Eminescu-i România/ Tăinuită în cuvânt”.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Legea pentru subventionarea fermierilor romani crescatori de porci a fost respinsa de Iohannis! Abandonati orice speranta ca asa zisul presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, ar putea lucra vreodata pentru interesul cetatenilor romani. In lunga sa serie de arogante si de masuri luate impotriva intreprinzatorilor romani, Iohannis mai da inca o […]