La 3 octombrie 1385 avea loc prima atestare documentară a județului Jaleș din Țara Românească.
Prima menționare a județului Jaleș din Țara Românească, cu reședința la Dăbăcești, a fost semnalata la data de 3 octombrie 1385. Parerile sunt inca impartite cu privire la resedinta judetului, existand si ipoteze potrivit carora această reședință se afla fie pe raza actualei localități Runcu, fie Brădiceni, fie Arcani.
Dupa anul 1444, județul Jaleș a fost dezmembrat, iar asezarile din componenta sa au fost atasate teritoriilor detinute de catre judetele Gorj si Mehedinti.
Potrivit etimologilor romani, judetul si-ar fi luat numele chiar de la râul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică. Județul a avut o lungă perioadă de timp reședința la Dăbăcești, iar mai târziu la Tismana, unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin.
Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei.
La 3 octombrie 1385 avea loc prima atestare documentară a județului Jaleș din Țara Românească
“Diplomele date Voditei si Tismanei de catre Sigismund la 1419 si de Ion Corvin la 1444 ne permit a fixa destul de aproape limitele acestui tinut (n.r. Banatul Olteniei). Intr-adevar acele diplome arata ca din judetul (sudstvo) de Jaleș, care exista inca din vremea lui Dan(1384-1386), faceau parte nu numai sate ca Turcinesti, Ceaurii, Arcani, Balesti, care azi sunt in Gorj, dar si Leurda, azi in Mehedinti, la 50 de km de T. Severin, pe soseaua spre T. Jiului si chiar satele Plostina si Cireselul, azi confundate sub numele de Plostina, la 44 de km de acelasi oras, in aceeasi directie. Asadar districtul Jaleșului se intindea macar pana la raul Motru pe deoparte, macar pana la Jiu de alta parte. In acest district se afla Tismana.“, Banatul Olteniei si Craiovestii, I.C. Filitti