Societate

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

“Cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa in ziua Ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu le scape pe vremea roitului”, superstitie din zona: Straja , Bucovina

“Aluatul framantat in noaptea Craciunului, e bun de deochiu pentru vite.”, superstitie din zona: Jud. Valcea

“Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.”, superstitie din zona: Valahia morava (Burada)

“La cele trei sarbatori mari: Craciun, Pasti si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.”, superstitie din zona: Sabolciu, Ardeal

“Batul cu care se intorc matele la Craciun, e bun de intorsuri.”, superstitie din zona: Valcea

“In ajunul Craciunului li se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“In ajunul Bobotezei si al Craciunului, nu-i bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.”, supertitie din zona Tapu, Tecuciu

“In ziua ajunului Craciunului nu se da cu pumnul, nici cu palma, ca pe urma cati pumni dai, atatia buboi faci peste an, si cate palme dai, atatea rani faci.”, superstitie din zona Stanca, IASI

“Sa nu lasati copiii dupa Craciun sa mai zica colindul caci fac buboaie”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“Se crede ca cat de lungi sunt turturii de ghiata de la streasina casei, pana la Craciun, asa de inalta va fi canepa in vara viitoare.”, superstitie din zona: Bucovina

“In ajunurile Craciunului si Bobotezei, dis de dimineata, femeile strang cenusa din vatra, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa, si primavara, cand fac straturile, presara cenusa amestecata cu gunoi, zicand: “Cum n-am mancat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele.””, superstitie din zona: Gainesti, Suceava

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

28 Octombrie 2025 – Lansare de carte lași: “Brașovul spațiu al unității românești – Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1821 și Brașovul”, de Cornel Vlad

Brașovul, spațiu al unității românești: Lansare de carte la Iași, un omagiu adus spiritului național…

o zi ago

Înființarea Organizației Municipale Tecuci a Partidului Glasul Neamului, un nou început pentru renașterea demnității românești

Într-o perioadă în care România are nevoie, mai mult ca oricând, de glasuri autentice care…

2 zile ago

26 Octombrie 1497 – Bătălia de la Codrii Cosminului: biruința lui Ștefan cel Mare și lecția demnității naționale

Pe 26 octombrie 1497, într-o toamnă în care frunzele roșii ale codrilor Moldovei păreau să…

3 zile ago

22 Octombrie 1940 – Ziua alungării preotului român Simion Mogoș din Ojdula. O rană adâncă în sufletul românesc al Ardealului

În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…

o săptămână ago

16 Octombrie 1897 – Ziua când a fi român și a nu-ți ascunde dragostea de țară însemna “agitație” împotriva statului

16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…

2 săptămâni ago