Societate

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

“Cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa in ziua Ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu le scape pe vremea roitului”, superstitie din zona: Straja , Bucovina

“Aluatul framantat in noaptea Craciunului, e bun de deochiu pentru vite.”, superstitie din zona: Jud. Valcea

“Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.”, superstitie din zona: Valahia morava (Burada)

“La cele trei sarbatori mari: Craciun, Pasti si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.”, superstitie din zona: Sabolciu, Ardeal

“Batul cu care se intorc matele la Craciun, e bun de intorsuri.”, superstitie din zona: Valcea

“In ajunul Craciunului li se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“In ajunul Bobotezei si al Craciunului, nu-i bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.”, supertitie din zona Tapu, Tecuciu

“In ziua ajunului Craciunului nu se da cu pumnul, nici cu palma, ca pe urma cati pumni dai, atatia buboi faci peste an, si cate palme dai, atatea rani faci.”, superstitie din zona Stanca, IASI

“Sa nu lasati copiii dupa Craciun sa mai zica colindul caci fac buboaie”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“Se crede ca cat de lungi sunt turturii de ghiata de la streasina casei, pana la Craciun, asa de inalta va fi canepa in vara viitoare.”, superstitie din zona: Bucovina

“In ajunurile Craciunului si Bobotezei, dis de dimineata, femeile strang cenusa din vatra, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa, si primavara, cand fac straturile, presara cenusa amestecata cu gunoi, zicand: “Cum n-am mancat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele.””, superstitie din zona: Gainesti, Suceava

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

20 august 1912 – Odoreu: Glasul românesc al mulțimii amuțit cu jandarmii unguri

Pe 20 Agust 1912 la Odărău (azi Odoreu), Satu Mare, solgăbiraul ungur împrăștie cu jandarmii…

10 ore ago

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

18 ore ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

2 zile ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

2 zile ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

3 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

4 zile ago