Societate

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

“Cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa in ziua Ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu le scape pe vremea roitului”, superstitie din zona: Straja , Bucovina

“Aluatul framantat in noaptea Craciunului, e bun de deochiu pentru vite.”, superstitie din zona: Jud. Valcea

“Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.”, superstitie din zona: Valahia morava (Burada)

“La cele trei sarbatori mari: Craciun, Pasti si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.”, superstitie din zona: Sabolciu, Ardeal

“Batul cu care se intorc matele la Craciun, e bun de intorsuri.”, superstitie din zona: Valcea

“In ajunul Craciunului li se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“In ajunul Bobotezei si al Craciunului, nu-i bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.”, supertitie din zona Tapu, Tecuciu

“In ziua ajunului Craciunului nu se da cu pumnul, nici cu palma, ca pe urma cati pumni dai, atatia buboi faci peste an, si cate palme dai, atatea rani faci.”, superstitie din zona Stanca, IASI

“Sa nu lasati copiii dupa Craciun sa mai zica colindul caci fac buboaie”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“Se crede ca cat de lungi sunt turturii de ghiata de la streasina casei, pana la Craciun, asa de inalta va fi canepa in vara viitoare.”, superstitie din zona: Bucovina

“In ajunurile Craciunului si Bobotezei, dis de dimineata, femeile strang cenusa din vatra, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa, si primavara, cand fac straturile, presara cenusa amestecata cu gunoi, zicand: “Cum n-am mancat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele.””, superstitie din zona: Gainesti, Suceava

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

10 Septembrie 1872 – Comunicat de presă PGN: Comemorarea morții lui Avram Iancu

COMUNICAT DE PRESĂ                                                                         0002/IS/PGN/10.09.2025 10 Septembrie 1872 – Comemorarea morții lui Avram Iancu Astăzi, 10…

3 ore ago

9 Septembrie 1940 –  A fost omorât soțul femeii Ciglezan Floarea de soldații unguri, în Comuna Bălan, județul Sălaj

Jertfa din Bălan – 9 Septembrie 1940 În istoria neamului românesc sunt zile care dor…

23 de ore ago

9 Septembrie 1940 – Zalău, Sălaj, o rană a istoriei românești care nu trebuie uitată

9 Septembrie 1940 – Zalău, Sălaj O rană a istoriei românești care nu trebuie uitată…

23 de ore ago

9 Septembrie 1940 – Masacrul de la Trăznea, Ziua în care pământul românesc a sângerat

Masacrul de la Trăznea, 9 Septembrie 1940: Ziua în care pământul românesc a sângerat Ziua…

o zi ago

8 septembrie 1940 – Masacrul de la Ciumărna, Jertfa unor români nevinovați pe altarul suferinței naționale

Masacrul de la Ciumărna – 8 septembrie 1940 Jertfa unor români nevinovați pe altarul suferinței…

o zi ago