Societate

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

“Cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa in ziua Ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu le scape pe vremea roitului”, superstitie din zona: Straja , Bucovina

“Aluatul framantat in noaptea Craciunului, e bun de deochiu pentru vite.”, superstitie din zona: Jud. Valcea

“Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.”, superstitie din zona: Valahia morava (Burada)

“La cele trei sarbatori mari: Craciun, Pasti si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.”, superstitie din zona: Sabolciu, Ardeal

“Batul cu care se intorc matele la Craciun, e bun de intorsuri.”, superstitie din zona: Valcea

“In ajunul Craciunului li se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“In ajunul Bobotezei si al Craciunului, nu-i bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.”, supertitie din zona Tapu, Tecuciu

“In ziua ajunului Craciunului nu se da cu pumnul, nici cu palma, ca pe urma cati pumni dai, atatia buboi faci peste an, si cate palme dai, atatea rani faci.”, superstitie din zona Stanca, IASI

“Sa nu lasati copiii dupa Craciun sa mai zica colindul caci fac buboaie”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

“Se crede ca cat de lungi sunt turturii de ghiata de la streasina casei, pana la Craciun, asa de inalta va fi canepa in vara viitoare.”, superstitie din zona: Bucovina

“In ajunurile Craciunului si Bobotezei, dis de dimineata, femeile strang cenusa din vatra, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa, si primavara, cand fac straturile, presara cenusa amestecata cu gunoi, zicand: “Cum n-am mancat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele.””, superstitie din zona: Gainesti, Suceava

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

29 Iulie 1859 – Convenţia încheiată între Principele Cuza şi Directorul Emigraţiunii Kossuthiste. Cuza primea arme și muniție

29 iulie 1859 – O convenție discretă, dar strategică: Cuza și Kossuthiștii – o alianță…

16 ore ago

29 Iulie – Ziua Imnului Național al României. „Deșteaptă-te, române!” – Glasul veșnic al conștiinței noastre

29 Iulie – Ziua Imnului Național al României. „Deșteaptă-te, române!” – Glasul veșnic al conștiinței…

22 de ore ago

28 Iulie 1919 – Ziua în care administrația românească a fost oficial instalată la Timișoara

După ani de dominație austro-ungară, urmată de o perioadă tensionată de ocupație sârbească, Banatul istoric,…

2 zile ago

27 Iulie 1600 – Mihai Viteazul, glasul Unirii și al dreptății pentru neamul românesc

Pe colina glorioasă a Albei Iulia, între zidurile ce aveau să găzduiască peste veacuri făurirea…

3 zile ago

26 Iulie 1919 – Ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa: Când Neamul și-a Răscumpărat Demnitatea cu Sabia

La 26 iulie 1919 ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa. Au…

4 zile ago