“Suntem cu ochii (gata de Acțiune) pe Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș, mai ales în acest an electoral când coaliția aflată la guvernare este predispusă să cedeze presiunilor UDMR menite a rupe în două Universitatea, urmărindu-se înființarea unei instituții exclusiv maghiare, cu conducere proprie, rector maghiar, decani, profesori, stundenți, numai de etnie maghiară, sub pretextul asigurării învățământului în limba acestei minorități.
Deocamdată, zilele astea au fost trimisi la București câtiva protestatari care afișează în fața Ministerului Educației steaguri ale UE pe care sunt scrise într-o engleză de baltă niste revendicări în sensul pretextului enunțat mai sus.
Am fost student la UMF Târgu Mureș. Încă de pe atunci erau la secția maghiară studenți care de-abia vorbeau românește. Mereu m-am întrebat pe parcursul anilor de studenție cum vor putea trata acesti viitori doctori pacienții care nu știu să vorbească ungurește. Pentru a termina facultatea colegii mei nu erau nevoiți să învețe limba română, putând folosi cu foarte puține excepții, exclusiv limba maghiară, atât la cursuri cât și la examene. Deasemenea, în conducerea Universității erau numeroase cadre didactice de etnie maghiară Așadar, erau și sunt în continuare, toate condițiile pentru acest învățământ în limba străină, din anul I până în anul VI, inclusiv în anul de stagiu, deci în toți cei șapte ani, atât la stomatologie cât si la medicină generală și farmacie.
Deci unde este ”buba”? În faptul că etnicii maghiari vor ca de obicei să fie stat în stat, mergând pe toate palierile pe principiul autonomiei etnice de fapt, mascându-și intentiile sub diferite pretexte, ori cel al asigurării învătământului în limba maternă, cum este cazul de față, ori cel al unei mai bune autogospodăriri financiare, atunci cand vorbesc de autonomia teritorială. Directia dată de liderii lor nu este în sensul unei conviețuiri firești în statul român, național, unitar, suveran și indivizibil, ci în sensul formării unei regiuni autonome, din Arcul Intracarpatic până la Carei, la graniță.
Pe acest principiu au mers din 1990 până în prezent, ”flamura” fiind ”drepturile minorităților, steag pe care l-au fluturat atât în interiorul cât mai ales în exteriorul României.
Dreptul de a fi ungur în România a fost din păcate întotdeauna mai presus decât dreptul de a fi român în România. Mai nimeni din cei care ar trebui să se întrebe, nu se întreabă dacă dreptul de a fi ungur în România nu încalcă dreptul de a fi român în România, primul întrând în contradicție cu ultimul, din cauza termenilor în care a fost impus. Cum se poate înțelege un cetățean al acestei țări care nu știe limba maghiară cu oamenii din administrația locală care efectiv aproape că nu știu limba română?
Sunt nenumărate cazuri în acest sens în Covasna, Harghita, parțial Mureș și Satu-Mare. Sunt zone compacte maghiarizate în care românii care nu stiu ungurește nu se pot descurca. Sunt cetățeni ai acestui stat care ocupă posturi în diferite instituții publice care nu au scos pe gură în toată viața lor mai mult de trei cuvinte în limba română.
Sunt primării în care dacă te duci ca român, efectiv nu ai cu cine vorbi…încercați de exemplu pe la Cristuru Secuiesc. În această tristă paradigmă, liderii comunității se plâng în continuare că etnicii maghiari nu au depline drepturi! Deocamdată au trimis trei inși la București în fața Ministerului Educației să testeze și să pregătească ”terenul”.
Suntem cu ochii pe UMF Târgu-Mureș, bineînțeles și pe coaliția aflată la putere. Suntem gata de Acțiune la Târgu-Mureș. “, a scris pe facebook Mihai Tîrnoveanu
Mihai Tîrnoveanu