De departe cel mai surprinzător lucru de la congresul UDMR a fost șpagatul lingvistic al celui de-al doilea om în statul român, președintele Senatului României, Călin Popescu “Trădiceanu”. De ce, “Trădiceanu”? Știe el, știm și noi, dar mergem pe … închis.
Clasa politică românească s-a așezat în genunchi pentru cele 5% ale UDMR: s-a rostoglit ca un câine bolând care caută cu disperare afecțiunea stăpânului său, s-a ridicat temporar din patru labe pe două picioare, doar pentru a asculta cuminte și dând din codă pe ritmurile imnului Ungariei.
[alert-warning]
[/alert-warning]
Dacă scriitorul ungur S. Fenyes spunea despre Ungaria ca stat de sine stătător că:
“(…) s-a prăbușit pe câmpia de la Mohacs, căzând într-un somn letargic de 300 de ani. Ea a murit în 1526 și nu s-a trezit decât la 1848. ” ( S. Fenyes )
despre ai noștri oameni de stat putem spune că ei au căzut nu pe câmpia de la Mohacs, ci în Sala Polivalentă de la Cluj-Napoca. Acolo, pe podeaua Sălii Polivente din Cluj-Napoca, zace călcată în picioare demnitatea națională, patriotismul, jurămintele unor politicieni români de apăra cu toată ființa și voința lor intersele poporului român…
Ce mai rămâne oare de spus?
PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare
11 iunie 1896 Procesul de presă dela 11/23 iunie al „Foii Poporului" (La Curtea de…
Dacă ai petrecut măcar câteva minute în fața raftului de cosmetice sau pe un forum…
Foto: Reconstituire făcută cu AI În istoria zbuciumată a românilor din Transilvania, anii celui de-Al…
În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureștiul începea să cunoască influențele civilizației occidentale, iar…
8 iunie 1897 - Șomcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiți cu…
4 IUNIE 1942 – PIRU. O MĂRTURIE DESPRE DEMNITATEA ROMÂNILOR ÎN VREMURI DE ÎNCERCARE Istoria…
Leave a Comment