S-au împlinit 101 de ani de la înmânarea Ungariei a “Notei Vix” privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania
Din partea aliaților învingători în război, pe 6 /19 Martie colonelul francez Fernand Vix înmâna Ungariei așa numita “Nota Vix”, prin care Consiliul militar interaliat de la Paris transmitea hotărârea privind retragerea trupelor ungare din Transilvania pe linia Satu Mare – Oradea – Arad, până la finalizarea tratativelor de pace.
Guvernul Károlyi nu a acceptat termenii, și acesta a fost un factor declanșator al loviturii de stat a lui Béla Kun, care a format Republica Sovietică a Ungariei.
Interesante sunt consemnările epocii, atât cele din partea polticienilor, istoricilor și jurnaliștilor români, care considerau că Franța făcea jocurile Ungariei, protejând ambițiile iredentiste ale ungurilor.
Misiunea Militară Franceză la Budapesta, Fernand Vix
“Francezii de la Pesta, cu colonelul Vyx, țin cu ungurii. Continuu ei încurcă, cerând respectarea condițiilor armistițiului în sensul că pretutindeni să se respecte administrația civilă maghiară, care, prin proclamații, ațâță contra României și a Regelui ei. S-a plâns lui Berthlot, care făgăduiește îndreptarea, fără să se vadă urmările. De altminterea, Vyx nu e sub ordinele lui.
În România el nu vede decât în Constituantă putința de a reacționa contra relei stări de lucruri. În Parlamentul viitor, ardelenii, neavând tot teritoriul care le revine – de dincolo de linia ocupată fuge lumea nebună – , nu vor putea fi bine reprezentați.”, scria istoricul Nicolae Iorga pe 14 ianuarie 1919
“Cardinalul de Westminster, Bourne, citind cartea mea despre relațiile anglo-române, a vrut să mă vadă. (…) Îi expun povestirea ororilor săvârșite de unguri: cele de la Șiria par a-l impresiona. Îi arăt cum francezii îngăduie pregătirile contra noastră, colonelul Vyx nefiind supus generalui Berthlot. ” , scria Nicolae Iorga pe 15 februarie 1919
“Acum câtva timp, spune Pop (n.r. Ștefan Cicio Pop), Vyx ar fi anunțat ungurilor că, dacă românii trec linia de demarcație, ei bine, să tragă!”, nota Nicolae Iorga pe 25 februarie 1919
“În Ungaria, Mișu Pherekyde acuză pe colonelul Vyx, comandantul francez la Budapesta, de a-i fi încurajat întotdeauna pe unguri. Toate plângerile ce a adresat guvernului francez au rămas fără răspuns. Depeșele au vorbit de dezarmarea misiunilor franceză și italiană. Se pare că la primirea ultimatumului, Karoly retrăgându-se ca să lase proletariatului apărarea intereselor națiunii, francezii au depus pur și simplu armele, anunțând pe șefii lor că nu vor merge în nici un chip contra poporului.”, scria și Alexandru Marghiloman, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial
Bibliografie:
1.) Nicolae Iorga – Memorii. Volumul 2 : (Însemnări zilnice mai 1917- martie 1920). Războiul naţional. Lupta pentru o nouă viaţă politică
2.) Alexandru Marghiloman – Note politice. Volumul 4 : 1918-1919