Peste 1000 de baraje din România nu îndeplineau condițiile de siguranță, potrivit unui raport al Curții de Conturi din anul 2017. Situația semnalată era una de risc major, cu efecte devastatoare asupra mediului și a populației în caz de catastrofe.
Documentul de pe site-ul Curții de Conturi, intitulat „Raportul Public pe anul 2017”, trage niște serioase semnale de alarmă cu privire la situația barajelor din România.
” Un alt aspect constatat a fost legat de situații în care deținătorii unor lucrări hidrotehnice nu au efectuat toate demersurile în vederea autorizării funcționării acestora. A rezultat faptul că un număr de 39 de baraje de importanță excepțională și deosebită (categoriile A și B) nu erau autorizate/avizate să funcționeze în condiții de siguranță. Referitor la barajele din categoriile de importanță C și D (baraje de importanță normală și redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcționeze în condiții de siguranță, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecințe semnificative asupra populației, proprietăților și mediului. “, se arată în Raportul Curții de Conturi
Pentru remedierea situației, în Raportul Curții de Conturi de pe anul 2017 sunt specificate și câteva recomandări:
” efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea funcționării în condiții de siguranță a barajelor și lacurilor de acumulare; identificarea suprafețelor de fond forestier de maximum 30 de ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, precum și luarea unor măsuri pentru elaborarea și aprobarea unui act normativ referitor la preluarea în administrarea RNP-Romsilva a plantațiilor cu specii forestiere din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare realizate pe terenurile proprietate publică a statului, în prezent administrate de ANIF; “, se arată în recomandările din Raportul Curții de Conturi