Categories: SocietateȘtiri

La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare

Din orgolii, suferință și noroi, la Valea Uzului s-a născut și un moment unic de excelență românească, despre care nu prea vedem să vorbească presa mainstream: români cu tricolorul la vedere, au aprins lumânări și la crucile soldaților maghiari, au pus flori pe crucile maghiare, sau chiar pomenile care se distribuie ritualic în tradiția românească de Ziua Eroilor.

Gestul poate fi și unul calculat: printre soldații necunoscuți din armata austro-ungară poți să știi sigur dacă n-o fi fost vreun Gheorghe sau vreun Ion, luat cu arcanul și forțat să moară pe câmpul de luptă fără rost, obligat prin samavolnicia stăpânirii dualismului austro-ungar să lupte poate chiar împotriva fraților săi de aceeași limbă și același sânge? E o realitate tristă a acelor vremuri.

La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare

Armata austro-ungară era o armată multinațională, formată mai cu seamă din rândul etniilor defavorizate din acel sinistru imperiu, lucru recunoscut până și de presa vremii din timpul Primului Război Mondial, care consemna că ungurii umpleau terasele, cluburile și restaurantele, și se “luptau” mai curând cu viața mondenă din Budapesta și Viena, desfâtându-se cu alcool și alergând după femei, decât să se regăsească pe câmpurile de bătălie.

La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare
La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare
La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare

Printre crucile maghiare din Valea Uzului, surprinzător este să constați că există și nume perfect românești, sau puțin alterate, în binecunoscutul stil administrativ al ungurilor, care nu pierdeau niciodată prilejul să execute maghiarizări dintre cele mai forțate și mai ridicole cu putință ale numelor nemaghiarilor.

La pungile de gunoi de pe crucile românești, românii au răspuns aprinzând lumânări și curățind iarba la cele maghiare

Și românii nu s-au limitat doar la a pune lumânări la crucile maghiare, ci am putut observa cu surprindere, fețe bisericești românești împreună cu enoriași care curățau iarba de pe mormintele maghiare.

Fețe bisericești românești împreună cu enoriași care curățau iarba de pe mormintele maghiare. fețe bisericești românești împreună cu enoriași care curățau iarba de pe mormintele maghiare.

Aceasta este tradiția la români de Înălțare, este momentul când se curăță mormintele și se împodobesc cu flori și este cinstită memoria eroilor.

Români curățând iarba de pe mormintele maghiare la Valea Uzului

Nota redacției: Sigur, am văzut cum cei din presa mainstream, lacomi după audiență și după scandal, s-au concentrat mai cu seamă pe cele câteva scurte incidente, și mai puțin pe ceea ce a urmat cu adevărat în cimitir. Dar ce s-a întâmplat acolo la Valea Uzului la cimitir, ne-a redat puțin speranța că societatea românească nu s-a predat cu totul, că încă mai are vână și sânge proaspăt românesc care să lupte pentru drepturile și reperele noastre identitare. Am putea spune că am asistat la o reafirmare neoficială a Unirii tuturor românilor, fiindcă au fost prezenți români de prin mai toate județele țării, reprezentând toate zonele și provinciile istorice ale României: uniți pentru românism.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

17 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

20 de ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago