Preambul:
Membri, invitați, oameni de știință, de cultură, istorici, jurnaliști, luptători pentru cauza românismului și unionismului, dați-mi voie să vă urez un călduros ”Bun Venit” și să vă mulțumesc că ați onorat cu prezența dumneavoastră lucrările acestei Adunări Generale ale Conferinței Anuale a CMR.
Poate vă miră formula ”prieteni”, dar acesta este spiritul de comuniune xare sperăm să ne anime și care să fie și spiritul pe care să se bazeze unitatea națiunii noastre.Avînd în vedere că astăzi alături de membri se află potențiali mebri CMR și invitați, dați-mi voie să fac de la început niște clarificări, deoarece, nu odată, suntem întrebați ce este CMR și ce-și propune să realizeze.
În anul 2000 când s-a conceput această organizație, în urma dezbaterilor a apărut conceptul dezvoltării unei rețele globale a românilor de pretutindeni formată din persoane fizice și organizații, care să atragă și suportul diverșilor prieteni instituționali din țările în care avem reprezentanțe, scopul fiind susținerea inițiativelor cu impact național pentru România.
Pentru aceasta, s-a mers pe ideea unei cooperări cu autoritățile române atât pentru interacționarea și susținerea comunităților românești, cât și a altor proiecte comune pentru promovarea intereselor noastre naționale în exterior, inclusiv prin implicarea CMR la procesul legislativ prin emiterea propriilor proiecte legislative.
Considerând că influența internațională a României se poate optimiza printr-o cooperare bilaterală responsabilă cu factorii de decizie politici și administrativi din țară,, ne-am propus să cooperăm, indiferent de culoarea politică, cu toate forțele politice din țară sau din țările unde avem filiale. De asemenea, considerăm utilă colaborarea cu alte organizații din aceste țări. Putem astfel să ajutăm la găsirea unor interese comune și complementare între țările și popoarele noastre.
Deci, The World Romanian Council – Consiliul Mondial Român își dorește să ajungă, prin consistență în dezvoltarea unor principii echilibrate și realiste, o organizație civică, respectată și influentă, a românilor de pretutindeni, care să aibă ușile deschise la autoritățile statelor de rezidență, dar și la autoritățile române pentru consfătuiri și acțiuni reciproce.
Și nu cred că se mai îndoiește cineva că România are nevoie de o asemenea organizație globală a diasporei în competiția dură în care sunt angajate diasporele altor țări în susținerea țărilor de origine.
Dar rezultatele pe care dorim să le avem pot fi obținute doar dacă fiecare membru este determinat să acționeze acolo unde capacitatea personală îi poate fi pusă optim în valoare într-o conlucrare coerentă și complementară de echipă. Vom avea acest lucru în vedere când vom discuta restructurarea echipelor de coducere ale organizației.
Dintre aceste teme, unirea și antidiscriminarea națională sunt de interes general și, de aceea mă voi referi pe scurt la aceste aspecte indisolubil legate.
Când suntem întrebați ”De ce vreți ca România să se reîntregească?”, le putem răspunde: ”Deoarece vrem ca familia noastră să fie unită”.
Și ca români, ne gândim că Basarabia, Bucovina și România sunt o familie. Și așa cum familia unită este puternică și constituie nucleul de bază al societății, la fel și țara întregită este nucleul puternic al națiunii române.
Dacă nucleul este distrus, și sunt mulți care vor să-l distrugă, atunci dispare liantul care ne ține împreună și națiunea slăbește și dispare.
Astăzi, în condițiile unui asalt agresiv împotriva valorilor tradiționale și naționale, CMR își propune să contribuie la acțiunile pentru apărarea istoriei, tradițiilor și valorilor românești care sunt permanent atacate tocmai pentru a slăbi liantul național și a face România mai slabă.
Să nu ne amăgim, apărarea unionismului este parte din lupta împotriva discriminării naționale. Cei care ezită în abordarea și susținerea Reîntregirii țării și apărării României întregite, sprijină inconștient discriminarea națională, implicit comit, conștient sau inconștient, o acțiune cu tentă ne-românească.
Se vorbește și se aplică astăzi principiul drepturilor omului. Fără aceste drepturi clădite și experimentate în întreaga dezvoltare istorică a omenirii, probabil astăzi am trăi într-o lume mai puțin sigură, mai involuată moral sau din punctul de vedere al drepturilor individuale.
Dar, ca români simțim de multe ori că aceste drepturi ale omului sunt prea generale și că drepturile românilor sunt încălcate, nu sunt recunoscute, însăși autoritățile statului român ezitând, de multe ori, să le apere. Și poate este explicabil, deoarece noi nu avem un Cod al Drepturilor Românilor.
Sigur, se doreste și o Lege de Combatere a Antiromânismului. Dar dați-mi voie să consider că înainte de a pedepsi, este nevoie de a educa, iar un Cod reprezintă un Abecedar civic pe care trebuie să ni-l însușim ca națiune pentru a ști ce să combatem.
De aceea, în cadrul sesiunilor dedicate Antidiscriminării Naționale și Unirii, doresc să vă rog să elaborăm și să discutăm proiectul unui astfel de Cod pe care să-l propunem spre dezbatere și completare întregii societăți românești, civice și politice.
Iar CMR, ca organizație globală a românilor, poate deveni un chezaș al monitorizării și respectării acestor drepturi atât pe plan intern cât și pe cel extern. Dar sigur, aceasta doar prin implicarea tuturor membrilor și partenerilor noștri.
Iar dacă mai există cercuri, inclusiv politice, care nu susțin valorilor neamului, atunci dați-mi voie, ca încheiere, să le reamintesc cuvintele mereu actuale, și foarte actuale astăzi, ale Luceafărului cerului românesc, ale lui Mihai Eminescu rostite la ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna din 25 Mai 1871, ca un testament pentru generațiile românilor de astăzi și generațiile care vor veni:
”Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!
Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…
Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă.”
The World Romanian Council, Consiliul Mondial Român