Istorie

La 26 noiembrie 1917, din cauza revoluției bolșevice ruse, România era nevoită să semneze Armistițiul de la Focșani

Armistițiul de la Focșani a fost un acord internațional încheiat între guvernele român și rus – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe (n.r. Puterile Centrale), având ca obiect principal suspendarea ostilităților pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Armistițiul a fost semnat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focșani.

Armistițiul de la Focșani din 1917 a fost o soluție controversată pentru noul și foarte tânărul stat românesc, în mare parte parte datorată defectării armatei ruse, însă o soluție fără de care altfel s-ar fi riscat chiar dispariţia sa ca entitate politico-statală.

“România a obţinut de acord cu noi şi prin noi concursul tuturor aliaţilor. Armistiţiu n-a putut fi evitat cu toate sforţările noastre”Stephan Pichon,discursul rostit în faţa Camerei Deputaților

Într-un articol din jurnalul “România” din 3/16 decembrie 1917 se scria că:

“Armistiţiul de la Focşani nu e în stare să provoace nici o diversiune morală. Politiceşte tot aşa. Raporturile noastre cu Aliaţii nu le-a atins deloc această vremelnică încetare de focuri”

Tulburările politico-sociale din Rusia, începute încă de la începutul lui februarie 1917, au provocat dezertarea în masă a soldaților din armata rusă și o puternică indisciplină pe câmpurile de luptă, situație survenită mai ales în urma propagandei “pacificatoare” făcută atât de către bolșevici cât și de către Puterile Centrale. Mai mult decât atât, dezertorii ruși puteau fi găsiți prin gările orașelor românești, provocând confuzie și stupoare în rândul populației civile cu privire la soarta războiului de pe Frontul Român.

Toate semnalele venite din Rusia, precum și lipsa de reacție și de sprijin din partea Antantei, au pus România în situația de a încheia Armistițiul de la Focșani din 1917, cu toată indignarea stârnită în rândul aliaților occidentali.

Georges Clemenceau, primul ministru francez, la auzul posibilității încetării ostilităților pe Frontul Român, avea să-i transmită generalului Berthelot următoarele:

“Guvernul francez protestează cu indignare împotriva unui armistiţiu pe frontul român, care nu este decât o manevră de capitulare. El dezaprobă declaraţia semnată de ministrul Franţei, fără a vă fi consultat.”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

10 Octombrie 1841 – Se năștea Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale

O viață dedicată demnității, muncii și independenței economice a statului român Într-o zi de toamnă…

2 zile ago

10 Octombrie 1848 – Ziua în care ura lui Kossuth s-a ridicat împotriva Neamului Românesc

La 10 octombrie 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos rostea cuvinte care aveau să devină simbolul…

2 zile ago

10 Octombrie 1944: Masacrul de la Prundul Bârgăului, jertfa românilor uitați în umbrele istoriei

În toamna sângeroasă a anului 1944, când Ardealul de Nord era din nou teatru de…

2 zile ago

Invitație. Comemorarea eroilor români care au eliberat Clujul de sub ocupantul horthyst în 1944

Acum 81 de ani, Armata Română a înscris o pagină de glorie în istoria neamului:…

5 zile ago

4 Octombrie 1940 – Ziua în care Iulian Domșa, primul primar român al Zalăului, a fost alungat din propria sa țară

4 octombrie 1940 a rămas înscrisă cu durere în istoria Sălajului și a României. În…

o săptămână ago

4 Octombrie 1940 – Ziua Expulzărilor în Masă a Românilor din Ardealul de Nord care reprezentau coloana vertebrală a românismului

Istoria noastră poartă răni adânci, iar una dintre cele mai dureroase este legată de ziua…

o săptămână ago