Categories: EvenimenteIstorie

La 26 noiembrie 1917, din cauza revoluției bolșevice ruse, România era nevoită să semneze Armistițiul de la Focșani

Armistițiul de la Focșani a fost un acord internațional încheiat între guvernele român și rus – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe (n.r. Puterile Centrale), având ca obiect principal suspendarea ostilităților pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Armistițiul a fost semnat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focșani.

Armistițiul de la Focșani din 1917 a fost o soluție controversată pentru noul și foarte tânărul stat românesc, în mare parte parte datorată defectării armatei ruse, însă o soluție fără de care altfel s-ar fi riscat chiar dispariţia sa ca entitate politico-statală.

„România a obţinut de acord cu noi şi prin noi concursul tuturor aliaţilor. Armistiţiu n-a putut fi evitat cu toate sforţările noastre”Stephan Pichon,discursul rostit în faţa Camerei Deputaților

Într-un articol din jurnalul „România” din 3/16 decembrie 1917 se scria că:

„Armistiţiul de la Focşani nu e în stare să provoace nici o diversiune morală. Politiceşte tot aşa. Raporturile noastre cu Aliaţii nu le-a atins deloc această vremelnică încetare de focuri”

Tulburările politico-sociale din Rusia, începute încă de la începutul lui februarie 1917, au provocat dezertarea în masă a soldaților din armata rusă și o puternică indisciplină pe câmpurile de luptă, situație survenită mai ales în urma propagandei „pacificatoare” făcută atât de către bolșevici cât și de către Puterile Centrale. Mai mult decât atât, dezertorii ruși puteau fi găsiți prin gările orașelor românești, provocând confuzie și stupoare în rândul populației civile cu privire la soarta războiului de pe Frontul Român.

Toate semnalele venite din Rusia, precum și lipsa de reacție și de sprijin din partea Antantei, au pus România în situația de a încheia Armistițiul de la Focșani din 1917, cu toată indignarea stârnită în rândul aliaților occidentali.

Georges Clemenceau, primul ministru francez, la auzul posibilității încetării ostilităților pe Frontul Român, avea să-i transmită generalului Berthelot următoarele:

„Guvernul francez protestează cu indignare împotriva unui armistiţiu pe frontul român, care nu este decât o manevră de capitulare. El dezaprobă declaraţia semnată de ministrul Franţei, fără a vă fi consultat.”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…

17 ore ago

28 Aprilie 1502 – Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”

La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…

2 zile ago

Fenomenul Seghedin, la fel de cutremurător ca Fenomenul Pitești

În conștiința colectivă recentă a poporului român, Fenomenul Pitești are o mai mare rezonanță decât…

2 zile ago

27 Aprilie 1956 –  Ana Pauker a susținut cu tărie că trebuie să se elibereze pașapoarte tuturor persoanelor care vor să plece în Israel

Din Stenogramele ședintelor Biroului Politic al Secretariatului Comitetului Central al PMR (n.r. Partidul Muncitoresc Român),…

2 zile ago

27 Aprilie 1906 – Ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu este amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar”

După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și…

3 zile ago

CITEȘTE ȘI DĂRUIEȘTE LA TÂRGOVIȘTE: RAREȘ PRISACARIU A PRIMIT DISTINCȚIA CULTURALĂ DIN PARTEA MYOSOTIS MEDIA GROUP

Elevii și studenții târgovișteni au luat parte, pe 25 aprilie, la conferințele Citește și Dăruiește…

3 zile ago