29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă la porunca domnitorului muntean Vlad Țepeș, după ce sașii din Brașov au refuzat să mai vândă arme în Ţara Românească, au ignorat legile comerciale impuse de Vlad Țepeș și l-au susținut pe pretendentul la tronul Țării Românești, pe Dan al III-lea, stabilit la Brașov.

Unele surse datează incidentul în jurul datei de 2 aprilie 1459, după o scrisoare a lui Dan către cetatea Feldioara, în care Dan denunţă cruzimile săvârșite de Ţepeş în Muntenia asupra negustorilor din ţara Bârsei (n.r. Braşov), alte surse în preajma Paștelui din acel an. Dan nu scăpa astfel nicio ocazie ca să ponegrească cât mai mult înaintea ungurilor şi saşilor pe Ţepeş, comunicându-le cruzimile lui.

Pentru multă vreme a circulat legenda că după carnagiile făcute împotriva sașilor, după ce distrusese toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei, sângerosul domnitor și-ar fi luat liniștit micul dejun în zona unde astăzi se află cartierul Bartolomeu din Brașov, printre victimele aflate încă în agonie.

Relatările despre cruzimile lui Vlad Țepeș, potrivit istoricilor, pot fi exagerări sau chiar chiar povești inventate cu scopul de a-i crea o imagine negativă voievodului muntean. Printre relatările epocii, se spune că ar fi prins negustorii și cărăușii din Țara Bârsei (n.r. Brașov), pe unii i-ar fi tras în țeapă, pe alții i-ar fi folosit pe post de ținte pentru arcași, iar pe alții i-ar fi jupuit de piele. Cum însă jupuitul de piele de viu a unui om nu făcea parte din supliciile folosite în spațiul românesc, dar era specific spațiului germanic, istoricii bănuiesc că povestea este inventată tocmai de sași.

Ce putem proba clar cu documente este faptul că pe 2 aprilie 1459 Dan al III-lea chiar scria o scrisoare prin care condamna cruzimile lui Vlad Țepeș la adresa negustorilor sași din Brașov, iar pe 10 aprilie 1459 la Buda, regele Ungariei Matei Corvin dă un ordin prin care interzicea braşovenilor să mai vândă arme în Ţara Românească.

Așa se face că în aprilie 1459 Vlad Țepeș cu un corp de oaste atacă Branul și Brașovul, trecând prin foc și sabie sute de sași pentru obrăznizicia de a impune taxe vamale mai mari pentru munteni și pentru că-l susțineau pe Dan, pretendentul la tronul Țării Românești. După acest incident, sașii au încercat constant să se răzbune pe Vlad Țepeș, și vor contribui printr-o scrisoare fabricată la arestarea lui Vlad Țepeș și încarcerarea lui la Vișegrad vreme de 12 ani de către Matei Corvin.