O dimineață în care plecasem în jurul orei 09:00 spre Bârlad, începe cu un telefon de la o româncă din Basarabia, stabilită și căsătorită recent la Iași. Începe să-mi spună despre un loc din Basarabia în care există nu mai puțin de trei obiective identitare românești, unul mai important decât celălalt, și de care responsabilii de la Ministerul Culturii și autoritățile locale își bat joc de ani de zile în Republica Moldova.
După ce am ascultat cu atenție la telefon și am constatat natura problemei, am hotărât să ne întâlnim în cadrul aceleiași zile, mai spre seară, după ce apucam să ne întoarcem înapoi la Iași.
Ni s-au oferit câteva detalii uluitoare legate de trei monumente cu o mare încărcătură simbolică pentru neamul românesc, și care se găsesc culmea, toate trei, la foarte mică distanță unul de celălalt, pe și în imediata apropiere a unei proprietăți private de la marginea orășelului Vatra: un mormânt monument dedicat ostașilor români eroi, împușcați de bolșevici în anul 1918, o placă memorială ce atesta trecerea lui Mihai Eminescu prin Basarabia, îndepărtată de pe gara din orașul Vatra, și nu în ultimul rând, Turnul Dezrobirii Basarabiei.
Am luat rând pe rând toate aceste trei puncte problemă, și le-am dedicat câte un material în publicația noastră:
- Basarabia: Mormântul martirilor Unirii, împușcați de bolșevici, a ajuns în „proprietate privată” și se află în pericol de “evacuare”?
- O placă memorială ce atesta trecerea lui Mihai Eminescu prin Basarabia, îndepărtată de pe gara din orașul Vatra
Azi a venit așadar rândul să vorbim și despre Turnul Dezrobirii Basarabiei, un simbol de care se pare că sovieticii s-au temut atât de mult încât au căutat să-i ascundă urmele sub metri întregi de pământ. Din spusele localnicilor, acolo s-au depozitat multă vreme tot felul de gunoaie și reziduuri provenite din activități industriale diverse.
O arhivă impresionantă de imagini cu Turnul Dezrobirii Basarabiei puteți vedea AICI, în cadrul unei interesant proiect intitulat ”Portretul României interbelice”, realizat de Memoria.ro.
Monumentul se afla pe o colină în fața orașului Chișinău, pe drumul dispre Ungheni. La el au lucrat peste 500 de muncitori timp de 60 de zile, în lunile august-octombrie 1942, folosind piatră scoasă din carierele de la Ghidighici și Cricova.
Un român basaraben de-al locului, care cunoaște bine atât împrejurimile cât și istoria locurilor, ne-a spus că atunci când sovieticii au aruncat în aer Turnul Dezrobirii Basarabiei, n-au reușit să distrugă și soclul masiv al monumentului, astfel că au cărat foarte mult pământ, cel puțin doi metri de pământ fiind adăugați peste ruinile monumentului, în speranța că va fi imposibil de găsit pe viitor.
Așa de frică le-a fost sovieticilor de simbolul Turnului Dezrobirii Basarabiei, încât l-au acoperit sub metri de pământ?