A fost îndepărtat A.I. Cuza pentru că pregătea o acțiune militară de eliberare a Ardealului?
În volumul intitulat “România și sfârșitul Europei – Amintiri din Țara pierdută”, o carte șocantă, care developează o cu totul altă imagine fotografică asupra istoriei pe care o cunoșteam din manualele oficiale de istorie, prințul Mihail Sturdza oferă niște informații cu adevărat halucinante.
Mihail Sturdza este nepotul pe linie paternă al fruntașului pașoptist Vasile Sturdza, unul din membrii marcanți al partidei naționale și unioniste din Moldova și un colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ba chiar și “Locotenent Domnesc al Unirii”.
Elena Doamna, văduva lui Alexandru Ioan Cuza, venea în fiecare an la Târgu Ocna pentru a petrece o săptămână sau chiar două, alături de bunicile lui Mihail Sturdza, în preajma cărora acesta a copilărit la Târgu Ocna. Pe atât de strânse erau relațiile dintre familia Sturdza și Al. I. Cuza.
Citește și: Istoria secretă:”Iluzia unei confederații maghiaro-româno-sârbe. Triunghiul Balcescu-Ghica-Kossuth”
Potrivit lui Mihail Sturdza, tocmai în casa familiei din Târgu Ocna se păstra întreaga corespondență schimbată între Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, Vasile Sturdza, Alecsandri, Bălcescu, Negruzzi, precum și toți protagoniștii români și străini ai epocii Unirii.
În timpul Primului Război Mondial, toată această corespondență, cuprinsă în nouă mari dosare, a ajuns în condiții neelucidate în Arhivele Academiei Române.
Dintre toate informațiile importante cuprinse acolo și ascunse de către istoricii români, cea mai spectaculoasă este legată de corespondența și înțelegerea dintre Al. I. Cuza și Kossuth, asupra unei expediții militare românești pentru eliberarea Ardealului, în deplin acord cu Kossuth, care la acel moment (1863-1866) organiza în Italia, cu asentimentul lui Napoleon al III-lea, o Legiune Ungară pentru a debarca în Dalmația.
Să fi fost tocmai acesta unul dintre motivele adevărate ale detronării lui Al. I. Cuza? Intenția de realiza România Mare cu aproape 6 decenii mai devreme decât se putea? Unde ar fi fost oare astăzi România cu un asemenea start al statului român modern?
Trist este că trădarea lui A. I. Cuza de către politicienii vremii a lăsat urme și răni adânci în sufletele românilor. Chiar dacă proveneau dintr-o familie cu o lungă tradiție a armelor, după trădarea din 11 februarie 1866, fii familiei Sturdza renunță la această meserie a armelor, chiar dacă și-o doreau încă din copilărie:
“Dragostea și venerația pentru memoria ultimului Domn moldovean erau atât de mari în familia mea, că fratele meu Iancu și cu mine nu am ales meseria armelor, care era cea pe care o doream, fiindcă socoteam că pata Trădării din noaptea de 11 fevruarie 1866 nu fusese încă spălată de pe steagul Oștirii noastre.”, scrie Mihail Sturdza în cartea “România și sfârșitul Europei – Amintiri din Țara pierdută”
Ieri am fost la București, la Buftea, acolo unde Călin Georgescu era așteptat pentru a…
În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…
16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…
COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…
Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…
Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…
Leave a Comment