“Voința noastră a fost auzită la cel mai înalt nivel în stat și a fost transmisă direct administrației prezidențiale reprezentată de domnul consilier de stat Gabriel Piscociu, care ne-a și primit în audiență transmitandu-ne ca Presedintele nu va promulga legea Codului Administrativ în forma sa din 2018, forma ce se regăsește și în textul Ordonanței de urgență a guvernului din 2019. “, a scris pe facebook președintele Asociației Calea Neamului, dr. Mihai Tîrnoveanu
Petiția adresată de Asociația “Calea Neamului” Președintelui României
Domnule Președinte,
Subscrisa Asociația Calea Neamului, reprezentată legal prin Mihai Tîrnoveanu, în calitate de Președinte,
În considerarea atribuțiilor ce vă revin ca garant al respectării Constituției României, al bunei funcționări a autorităților și instituțiilor publice, implicit al apărării, promovării și însușirii limbii oficiale române de către toți cetățenii României precum și al exercitării nealterate a suveranității Statului Român asupra întregului teritoriu național,
Văzând dispozițiile art. 77 alin. 2 din Constituția României, revizuită, și ale art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
În temeiul O.G. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor,
Vă supunem atenției motivele de neconstituționalitate, dar și de afectare a bunului mers al unor autorități sau instituții locale, centrale ori aparținând sistemului universitar de învățământ, precum și de descurajare a însușirii și utilizării limbii oficiale române de către cetățenii români aparținând minorității maghiare (este notoriu faptul că, coordonat de statul maghiar, prin UDMR și alte organisme finanțate netransparent de către statul maghiar, doar în cazul acestei minorități se manifestă această atitudine) până la ducerea în derizoriu a statutului limbii române:
a) Codul administrativ, în raport cu care solicităm să nu promulgați Legea de aprobare a OUG 57/2019 la momentul la care aceasta va fi aprobată în Parlament și comunicată Președintelui României spre promulgare, după caz să trimiteți legea spre reexaminare sau să sesizați Curtea Constituțională
b) Să nu promulgați și, după caz, să sesizați Curtea Constituțională ori să trimiteți spre reexaminare Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L159)
În motivarea petiției noastre ne întemeiem pe următoarele argumente constituționale, legale, dar și de drept internațional:
O simplă analiză a celor două acte normative pe care vi le reclamăm coroborat cu alte inițiative și proiecte legislative ale UDMR, dar și acțiuni, programe și declarații ale liderilor UDMR și ale unor lideri din Ungaria conduc fără putință de tăgadă la identificarea unui amplu program de extindere transfrontalieră a suveranității Ungariei în Transilvania.
Acest aspect include și crearea unei mase critice de cetățeni maghiari (în fapt cetățeni români aparținând minorității maghiare) care, prin mijloace și instituții create pe fondul slăbiciunii clasei politice românești, conturează instituții specifice drepturilor colective ale minorităților (nerecunoscute în dreptul internațional și nici de Constituția României) și li se creează un traseu educațional și profesional complet străin de societatea românească și de limba oficială română.
Ambele legi criticate contribuie pe deplin la acest fenomen, conturat ca program național al Ungariei, care afectează în cele din urmă suveranitatea Statului Român asupra unei părți importante a cetățenilor săi, dar și asupra teritoriului și unei bune părți din autoritățile și instituțiile publice locale și județene.
Este notorie declarația recentă a veșnicului președinte al CNCD Asztalos Csaba care afirmă răspicat și în cunoștință de cauză că Ungaria a preluat unele atribute ale României exact în sensul celor descrise mai sus.
Ambele legi încalcă Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare care statuează la rang de principiu fundamental al receptării și aplicării de către statele semnatare a Cartei că: …Subliniind valoarea interculturalităţii şi a plurilingvismului, şi considerând că protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi;….
Cu alte cuvinte, Statul Român, potrivit Constituției României, recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase dar tot Constituția prevede expres că Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
La modul generic, din textele de mai sus rezultă că nu sunt constituționale instituții specifice drepturilor colective ale minorităților și nu sunt acceptate instituții și moduri de utilizare a limbii minorităților naționale care să aducă atingere limbii oficiale.
În contextul notoriu al programului național al Ungariei de reunire a națiunii maghiare transfrontalier, drepturile lingvistice și instituționale (neconstituționale oricum) acordate minorității maghiare nu mai au același regim juridic precum cele acordate persoanelor aparținând cetățenilor români aparținând altor minorități, ci reprezintă concesii făcute cetățenilor altui stat, care se manifestă în România ca masă critică a respectivului stat cu efect destabilizator asupra suveranității României, devenind o chestiune de securitate națională cu consecințe absolut periculoase pe termen mediu și lung.
Chestiunea capătă proporții mult mai ample în contextul în care Rusia încearcă să destabilizeze flancul estic al NATO iar în această privință interesele ruso-maghiare se împletesc în mod nefericit pentru România.
Pe fond,
a) Referitor la Codul administrativ:
Noul Cod Administrativ, adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul PSD-ALDE, la presiunile UDMR și ale Ungariei, impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci și instituțiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturilor, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție. În acest fel, se nesocotește obligația constituțională a existenței unei ponderi semnificative ca premisa a folosirii limbii materne a persoanelor aparținând unei minorități naționale în relația cu autoritățile publice, pragul de 20% devenind opțional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane în cadrul instituțiilor sau autorităților cu conducere unipersonală.
În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin.(2), autoritățile publice și entitățile prevăzute în textul ordonanței au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă. Practic, Codul permite introducerea formularelor multilingve în administrație și, mai rău, statuează faptul că redactarea acestora se realizează de către Departamentul pentru Relații Interetnice din subordinea Guvernului României, respectiv de Institutul pentru Studierea problemelor Minorităților Naționale.
Prin prevederile sale, noul Cod administrativ determină deteriorarea statutului de limbă oficială a limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituțiile prefectului și serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
Potrivit prevederilor Constituției României, actele oficiale se întocmesc în limba oficială. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă din punct de vedere al regimului juridic doar caracter de traducere.
În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare. Aceleași argumente subzistă și în cazul formularelor reglementate prin art. 3. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura de reglementat prin Codul administrativ pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială a limbii române, în acord și cu preambulul Cărții europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesității de a le însuși.
Este cunoscut faptul că, în acord cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Constituția reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existența în cadrul unei Unități Administrativ Teritoriale a unei ponderi semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale.
De asemenea, se cuvine menționat că în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că acest tratament preferențial „nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale”.
Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice. Introducerea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunități, română și maghiară, și să adâncească separatismul în relațiile interetnice.
Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale, OUG privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât sa reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în unele zone ale țării, în care populația românească este redusă numeric și va favoriza obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice, în inima României.
Astfel românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio șansă de supraviețuire. Din punctul nostru de vedere, acestea sunt argumentele pentru care vă solicităm să nu promulgați viitoarea Lege privind aprobarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ al României.
b) Referitor la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L159/10.02.2019) ne referim în concret la faptul că, potrivit acestei legi modificatoare, toate universitățile – indiferent dacă au sau nu secții în limbile minorităților – au obligația să pună la dispoziția candidaților minoritari subiecte de admitere în limba minorității:
10. La articolul 46, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(12) În sistemul de învăţământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii şi formele de învăţământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echităţii şi asigurării egalităţii de şanse şi se susţin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.”
Diferențele de finanțare pentru unitățile de învățământ, în favoarea unităților cu predare în limba minorităților naționale pot intra și ele în coliziune cu textul constituțional legal referitor la egalitatea și nediscriminarea cetățenilor români prin măsuri ce vizează protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.
Legea include și elemente specifice drepturilor colective, interzise constituțional și nerecunoscute în dreptul internațional sau al UE:
b) organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei și Cercetării, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României; România legându-se singură în politicile publice de avizul UDMR care, notoriu, transpune în România elementele programului guvernului Viktor Orban, cu acele încălcări de suveranitate ale României prin caracterul și natura programului de reunire a cetățenilor maghiari dincolo de granițe și de cetățenia statului român.
Atașam ca parte integrantă a petiției proiectul de lege dar și articolul https://www.edupedu.ro/breaking-lovitura-data-de-udmr-in-…/… în care criticile noastre sunt argumentate profesionist de un cunoscător al domeniului, fostul ministru al învățământului, prof. univ. dr Mircea Micle.
Nu în ultimul rând, pentru că așa cum arătam, Constituția României interzice expres măsurile discriminatorii luate în domeniul protecției persoanelor aparținând minorităților naționale, în raport cu românii din Covasna și Harghita, apar ca discriminatorii și următoarele măsuri:
a) Înființarea la Miercurea Ciuc și Cluj Napoca a birourilor care să conceapă subiecte de examen pentru minorități. Lipsa de confidențialitate a subiectelor și discriminarea în raport cu ceilalți cetățenii români este evidentă. Curricula și subiectele tuturor examenelor naționale urmând a se face de membrii sau persoane agreate UDMR.
În acest timp, copii români din Covasna și Harghita sunt siliți să învețe cu profesori care stăpânesc dificil limba română, fiind absolvenți de facultăți în limba maghiară deoarece a avut loc o epurare și o determinare de părăsire a zonei de către cadrele didactice române și o descurajare a absolvenților de a veni în zonă.
https://www.edupedu.ro/document-noul-laborator-de-cercetar…/
b) Acestei pleiade de instituții de inspirație neconstituțională, având izvor în drepturile colective ale minorităților, în care tânăra generație de cetățeni români de etnie maghiară sunt educați în spirit antiromânesc, revanșard, ca buni cetățeni ai Ungariei, este completată de o nouă instituție din această arhitectură instituțională malignă, respectiv Centrul pentru formarea continuă a profesorilor care predau în limba maghiară, o altă platformă susținută din banii publici ai României pentru a educa profesorii în spiritul dorit de Guvernul FIDESZ al Ungariei: https://www.edupedu.ro/perfectionarea-profesorilor-de-limb…/
Cu deosebită considerație,
Președinte,
Dr Mihai Tîrnoveanu