Cenzorii soroșiști, nemulțumiți de ineficiența cenzurii

Observând că unele site-uri dintre cele la care ANCOM-ul a restricționat accesul utilizatorilor încă mai pot fi accesate, acestea având spre deosebire de celelalte găzduirea pe servere din afara României, soroșiștii își plâng în pumni de ciudă că butoanele pentru închis site-uri nu se află încă total în mâinele lor, și trebuie să facă efortul să mai apeleze și la niște … marionete liberale (sâc!).

După succesul revoluției bolșevice, pe jurnaliștii „neconformi” îi aștepta în cel mai fericit marginalizarea în cadrul societății, decredibilizarea, internarea cu forța prin sanatoriile psihiatrice, sau trecerea forțată la munca de jos, la reeducare prin muncă, iar în cele mai nefericite cazuri, înfundau pușcăriile, îi așteptau gulagurile, sau chiar moartea.

Treptat, bolșevicii au simțit nevoia să extindă cenzura în societate, și să nu se limiteze doar la cei din presă, ci au trecut rând pe rând în aproape toate domeniile: au început să cenzureze autorii de carte, indiferent de domeniu, au început să cenzureze artiștii, ba chiar să le dicteze stilul de artă sovietică între care trebuie să tindă cu toții, anumite standarde, anumite linii directoare, etc

În acele perioade, unii autori de carte făceau haz de necaz, spunând, aidoma unei pilde biblice, că e mai ușor să treci prin gaura acului decât de cenzura bolșevică de carte.

Ei bine, azi din păcate ajungem iar să trăim astfel de vremuri, când cenzura revine vijelios în viețile noastre, așa pe nepusă masă. Când libertatea presei a dispărut, atunci deja se poate spune fără a ne feri după deget că a apărut dictatura…