Istorie

La 15 octombrie 1451 era asasinat la Reuseni,tatăl lui Ștefan cel Mare, Bogdan al II-lea

Pe locul unde astăzi se află zidită biserica din satul Reuseni, din județul Suceava, la 15 octombrie 1451, la o nuntă, capul lui Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, era retezat de către uzurpatorul Petru al III-lea Aron.

Acesta a fost un moment de cumpănă și pentru Ștefan cel Mare, care copil fiind, își vede tatăl ucis cu cruzime și este nevoit să ia calea codrului, fugind și adăpostindu-se în pădure de teama lui Petru Aron care venise cu oaste mare să-l piardă pe Bogdan al II-lea, și să-l schimbe de pe tronul Țării Moldovei.

Momentul asasinării tatălui lui Ștefan cel Mare este redat și într-o lucrare a istoricului Nicolae Iorga, care descrie astfel fratricidul de la Reuseni:

“La stânga, se tupilează biserica, ridicată de Ștefan cel Mare întru amintirea tatălui său Bogdan, care a fost ucis într-o revărsare de zori de către fratele său vitreg, Petru Aron, de dragul Domniei. Vor fi fost și atunci viile, și la ospăț Domnul petrecea vesel între puțini prieteni, când dușmanii se năpustiră în cămara lui. Viteazul Voevod, de mai multe ori biruitor, fu scos afară, și i se rostogoli capul supt secure înaintea trădătorului și ucigașului de frate. Trupul va fi fost ascuns răpede în țerna scormonită cu graba mustrărilor de cuget și poate nici nu l-a mai găsit strălucitul săi fiu, ajuns Domn al Moldovei, așa ca nu-l va fi dus in gropnița cea mare a Rădăuților. Dar pentru ca să se știe că aici s-a făcut o faptă de sânge așa de ticăloasă, pentru ca să se înalțe rugăciuni întru odihna sufletească a celui jertfit, Ștefan făcu biserica.”, scria Nicolae Iorga în Neamul românesc în Bucovina

Construcția Bisericii de la Reuseni a fost începută la data de 8 septembrie 1503 de către Ștefan cel Mare și Sfânt, deci spre sfârșitul vieții sale, sarcina rămânând apoi în sarcina fiului său, Bogdan al III-lea, sarcină finalizată la 18 septembrie 1504, după moartea lui Ștefan cel Mare.

Pisania Bisericii din Reuseni are următorul cuprins:

“În anul 7011 septembrie 8, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, a binevoit și a zidit acest hram în numele Tăierii cinstitului cap al cinstitului și slăvitului prooroc înainte mergător și botezător Ioan, în acest loc unde a fost tăiat capul tatălui său Bogdan Voievod. Și pe Ștefan Voievod l-a ajuns moartea, veșnica lui pomenire, iar fiul său Bogdan Voievod a continuat cele începute de tatăl său și a terminat biserica în anul 7012, în luna septembrie 18.”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Invitație. Comemorarea eroilor români care au eliberat Clujul de sub ocupantul horthyst în 1944

Acum 81 de ani, Armata Română a înscris o pagină de glorie în istoria neamului:…

3 zile ago

4 Octombrie 1940 – Ziua în care Iulian Domșa, primul primar român al Zalăului, a fost alungat din propria sa țară

4 octombrie 1940 a rămas înscrisă cu durere în istoria Sălajului și a României. În…

5 zile ago

4 Octombrie 1940 – Ziua Expulzărilor în Masă a Românilor din Ardealul de Nord care reprezentau coloana vertebrală a românismului

Istoria noastră poartă răni adânci, iar una dintre cele mai dureroase este legată de ziua…

6 zile ago

2 octombrie 1602 – Moartea lui Stroe Buzescu, “Cavalerul” de la Teișani și Jertfa pentru Țară

Istoria neamului românesc este presărată cu figuri de eroi care, prin sabia și credința lor,…

o săptămână ago

2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina fecioara

de: Pr. Ştefan Sfarghie – Ziarul Lumina Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305)…

o săptămână ago

29 septembrie 1944 – Jertfa românilor din Tărian, județul Bihor

Istoria neamului nostru e plină de momente de cumpănă, în care românii ardeleni au plătit…

2 săptămâni ago