Cei mai mulți dintre părinți (78,4%) și profesori (73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile școlii, unde e nevoie de o regândire a programei școlare (80,9%) și de măsuri de educație remedială (43,7%).
În ceea ce-i privește pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii școlilor, potrivit unui sondaj de opinie derulat de Organizația Salvați Copiii pe parcursul lunii decembrie.
În privința revenirii la școală, datele complete ale anchetei online relevă că:
56,8% dintre elevi se pronunță în favoarea redeschiderii școlilor, în vreme ce 23,5% preferă menținerea formatului online.
78,4% dintre părinți consideră necesară redeschiderea școlilor, în vreme ce doar 12,7% spun că preferă ca școala să fie menținută online.
Doar 14,2% dintre profesori consideră că școala trebuie să rămână online, în vreme ce 73,1% dintre cadrele didactice consideră necesară revenirea în bănci. Restul se declară nehotărâți.
Cu privire la condițiile pe care școlile trebuie să le îndeplinească, pentru ca redeschiderea să fie făcută în condiții de siguranță, cei mai mulți pun accentul pe existența materialelor igienico-sanitare, dar o condiție importantă este și evitarea aglomerației în spațiile limitrofe școlilor, după cum urmează:
83,5% dintre respondenți consideră că asigurarea condițiilor igienico-sanitare este o condiție necesară pentru deschiderea școlilor.
69,8% spun că e nevoie de asistență medicală în toate școlile.
59,3% dintre cei intervievați vor să fie luate măsuri pentru evitarea aglomerației în jurul școlilor.
45,3% consideră că e necesară reducerea numărului de elevi din clase.
44,8% consideră că e nevoie de transport sigur către și dinspre școală.
Odată reluată activitatea didactică în școli, devine imperioasă recuperarea materiei și acoperirea decalajului educațional pentru copiii vulnerabili, care nu au avut o participare reală la educația online.
80.9% consideră utilă revizuirea programei școlare, cu accent pe materia esențială.
43,7% spun că sunt necesare intervenții de sprijin pentru cei care nu au reușit să participe real la educația online.
Un procent mic – 10,2% – se pronunță pentru prelungirea duratei cursurilor în acest an școlar.
Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 30 decembrie, pe uneșantion neprobabilistic format din 8.193 de respondenți, dintre care 5811 elevi, 1734 părinți și 648 cadre didactice.
RECOMANDĂRI SALVAȚI COPIII ROMÂNIA
Urmând exemplul altor state europene care au pus educația copiilor pe lista priorităților, Salvați Copiii a solicitat Guvernului României să mențină deschise toate unitățile de învățământ preșcolar și clasele 0-4, asigurând totodată măsurile de siguranță și materialele sanitare (măști, dezinfectanți etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în școală și în comunitate și aplicând scenariul galben ori verde, în funcție de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă.
Pentru elevii mai mari (învățământ secundar sau liceal), revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o prioritate, mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevi.
Atât organizațiile care promovează drepturile copiilor și educația incluzivă, cât și specialiștii[1] au atras în mod repetat atenția asupra faptului că este nevoie de o evaluare serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea școlilor și accesul inegal la internet și tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajați să evalueze rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea on-line. Orice amânare a acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor fiecărui elev și comunități școlare nu va face decât să adâncească pierderile de învățare, condamnând numeroși elevi din grupurile vulnerabile la insucces școlar și risc major de părăsire a școlii.
Din această perspectivă devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip „Școală după școală”, cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 și o masă caldă.
O importanță majoră o au însă și respectarea măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, mai ales de către adulții care însoțesc copiii către și de la școală, precum și asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli aflate la distanță de domiciliu.
O măsură imediată ar trebui să o constituie asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban, prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi, folosind modelul transportului clienților marilor rețele de magazine.
Pentru a putea asigura un număr redus de elevi în grupă sau clasă în învățământul preșcolar și primar, dar și condiții sanitare corespunzătoare în unitățile de învățământ sau intervenții adaptate de educație remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educația online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ și pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de comunicare la distanță.
CONTEXT
Anchetele sociologice ale organizației Salvați Copiii realizate în acest an[2] au arătat dificultățile cu care se confruntă copiii și familiile lor:
36% dintre familiile dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare. Aproximativ 500.000 de copii au fost afectați în mod direct.
Peste 1.000.000 de copii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional au putut folosi doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online în timpul stării de urgență, situație confirmată recent în Planul Național de Reziliență și Redresare[3].
Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimțit cel mai puternic impactul negativ al izolării, iar jumătate dintre părinți, elevi și cadre didactice apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19.
Patru din zece cadre didactice, adică aproximativ 1.000.000 de învățători și profesori, au avut probleme în derularea cursurilor online, fie din cauza lipsei dotării corespunzătoare a școlii cu tehnica digitală necesară și o conexiune adecvată fie pentru că nu dispun de materiale didactice adaptate mediului online.