Site icon

Iluzia de egalitate

Naziştii credeau că, din punct de vedere juridic, cei slabi nu sunt egali cu cei puternici, şi că toate ideile de egalitate sunt contra naturii, că sunt simple fantezii. Din nefericire, aceste idei încep să revină în actualitate.

Adepții îmbunătățirii chimico-farmacologice a omului și nou-normalii, în fața refuzului unei mari părți din populație de a se vaccina, deduc că specia umană va evolua scăpând de nevaccinați – și se bucură. Evident, acestea sunt gânduri și emoții de nazist, cu trimitere la darwinismul social. Să luăm, însă, ipoteza fundamentală a evoluționismului – speciile inferioare sunt înlocuite de speciile superioare, prin drift genetic sau hibridație. Din strămoșul lor comun au evoluat maimuța și omul – cel puțin în concepția lui Darwin.

Dacă acum suntem, conform semenilor noștri re-vizitați de shadenfreude, la momentul unui salt evolutiv, ce va rezulta din om? Dacă răspunsul este übermensch, iterația logică eșuează în nazism. Dacă răspunsul este “o entitate locuită de tehnologie”, “un supus docil al oricărui dement care visează noi normalități” sau “o figurină de plastilină re-modelabilă în funcție de toanele copiilor țicniți care au ajuns să dețină lumea și politicienii”, atunci tocmai se va fi adus un mare prejudiciu de imagine evoluționismului, căci rezultatul acestui “salt” în gol ar fi o involuție. În plus, în limbaj psihiatric, ce motiv ar avea omul normal, creația ultimă a lui Dumnezeu, să devină un robot docil sau să își extermine semenii, pentru a împărăți un Pământ al disperării și deșertăciunii?

Algoritmii informatici determină clasificări, categorisiri, indexări și chiar segregări în functie de teme (tag-uri) date, inclusiv rasiale sau sociale. Algoritmii ne împart in grupuri-țintă, ne canalizează opțiunile, ne creaza certitudini, ne hranesc emoționalitatea (mai ales cea negativă). Să luam un exemplu: dacă te numeşti X, ai 51 de ani, eşti relativ sănătos, consumi, postezi comentarii pe pagini de socializare și ești vizibil pentru senzorii capitalismului de supravraghere, înseamnă că poţi să accesezi un credit, poţi să intri într-un sistem, să zicem, de ownership sharing, poti/trebuie sa consumi cutare supliment alimentar, te potrivesti ca pereche cu un anumit tip de femeie si, în general, poţi/trebuie să faci tot ce poate face un cetăţean obişnuit al lumii anului 2021. Dar dacă ai fi avut nu 51 de ani, ci 71 de ani și dacă ai fi avut culoarea pielii si a ochilor altfel, nu ai mai fi putut să accesezi creditul, să intri într-un sistem în care să împarţi proprietatea cu mai mulți inşi, în asa fel încât s-o foloseşti ulterior în activităţi turistice, nu ai mai fi putut cumpăra sau închiria o proprietate intr-un cartier select, de elită, nu ai mai fi putut să faci aproape nimic din ceea ce poate să facă un cetăţean obişnuit în 2021, întrucât algoritmul (sau inteligenţa artificială) te-a pre-setat, te-a clasificat, ţi-a făcut o analiză de rating şi ţi-a spus: eşti periculos, ai 71 de ani, te poți îmbolnăvi sau poţi muri oricând, nu ai culoarea pielii corectă, nu ai optiunea ideologică potrivita, raus.Pe baza datelor noastre cu caracter personal, colectate de platformele on line cu ajutorul algoritmilor (sau al inteligenţei artificiale, care nu are scrupule morale sau sclipiri emoționale) se poate ajunge la segregare pe criterii de vârstă, de boală, de naţionalitate sau de religie, lucruri pe care nu le poate soluţiona, sub nicio formă, o instanţă naţională, un sistem de drept naţional, întrucât marele avantaj al titularilor acestor platforme și sisteme globale (și enormul dezavantaj al nostru) este faptul că sunt a-naționale, nelocalizate și nesupuse vreunei legislații naționale sau internaționale. Christine Lagarde*, fost director al FMI și actual director al BCE, a declarat, la inceputul anului 2018, ca trebuie să ne gândim să schimbăm sistemul de asigurari sociale, oferind batrânilor „sansa” de a lucra mai mult si de a primi de la sistemele de asigurari sociale mai putin. Se pare că analiștii FMI/BCE au realizat ceea ce algoritmii le-au arătat, conform celor de mai sus – bătrânii noștri au capatat obiceiul prost de a trai mai mult decat preconizau administratorii de fonduri de pensii. Coarda corectitudinii politice, întinsă la maxim, se va rupe. Trendul discriminării pozitive în favoarea minoritarilor se va întoarce împotriva lor – pare că lumea, pur și simplu, este invitată să revină la sentimente și simpatii naziste. Satul global în care ne-am obișnuit să trăim se va diviza violent și cinic în vaccinați și nevaccinați. Vor apărea puzderii de comunități rupte de lume, de tipul Amish, care își duc viața în afara tehnologiei actuale, după regulile din perioada pre-industrială, sau amalgamări de oameni sărăciți și excluși social, de lumpen – proletariat al centrelor mizere ale marilor orașe. New-normalii, progresiștii ultra-vaccinați, ultra-bogații și adepții transumanismului se vor retrage în cetățile lor aseptice de la periferiile marilor orașe sau pe sateliți artificiali ai Pământului, unde vor renunța la proprietate și familie, în favoarea comunității de gen …

În SUA, mai ales în statele din sud, dar şi în comunităţile mono-industriale, organizarea socială s-a modificat dramatic – oamenii nu mai locuiesc în down town (acestea fiind mai degrabă zone rău-famate şi, în orice caz, comunităţi falite, cum este, spre exemplu, oraşul Detroit). În schimb, la periferie – una care se întinde pe zeci de mile, aşa cum este cazul, spre exemplu, al oraşului Phoenix din Arizona – se construiesc oraşe în oraşe, comunităţi închise, private, păzite de gardieni privaţi, unde nu pătrunde niciun străin, cu excepţia imigranţilor, primiţi acolo doar pentru a face în locul americanilor rezidenţi ai acestor oraşe intra muros, muncile „de jos”.Din nefericire, conceptul este importat şi la noi, ca orice lucru „bun” american. Avem şi noi acest gen de oraşe intra muros. Sunt foarte căutate de cei care lucrează în corporaţii**.Cei care au suferit și murit ca urmare a ideologiei naziste au fost oamenii nevinovați, minoritari sau nu. Cei care au câștigat au fost regizorii, aceeași care au inventat corectitudinea politică. Exact cei care își doreau omul nou de tip fascist sau comunist ori supra-omul își doresc acum nou-normalul, purtătorul de mască, ARN mesager și ideologie cinic progresistă, omul „îmbunătățit”, care își va face loc brutal în lumea noastră, căci are nevoie de „spațiu vital”. Cei care, din nou, vor avea de suferit, sunt oamenii nevinovați, minoritari sau nu.Reînvierea ideologiei naziste este o realitate neliniştitoare, dar este şi rezultatul unei pauze incredibil de lungi de gândire. Emoţional, nimeni nu este mai puternic decât cel mai slab om. Suntem construiţi din trecutul nostru, din idealurile noastre, din relaţiile cu ceilalţi (inevitabil, cei mai mulţi dintre ei sunt slabi fie din motive de vârstă, fie din motive de boală, incapacitate de muncă sau alte motive biologice) şi din extensiile noastre în ceilalţi. Suntem temporari şi biodegradabili.

Pentru că nu putem exista în afara acestei plase care acoperă întreaga lume suntem, inevitabil, slabi, uşor de depăşit, uşor de învins, mult prea simplu de manipulat. În plus, pentru că suntem o societate care are legi şi morală şi nu o junglă unde câştigă animalul din vârful lanţului trofic (animalul cel mai puternic şi cel mai adaptat luptei pentru supravieţuire), nu putem accepta acest darwinism economic şi acest cinism.*Stimabila doamnă a fost găsită vinovată de neglinjență în serviciu penală de justiția franceză, în 2017, dar aceeași incoruptibilă justiție franceză a decis să nu îi aplice nicio pedeapsă, pentru că boardul FMI, întrunit în acest scop, a luat decizia că făptuitoarea este indispensabilă activității de importanță globală a FMI – iar azi stimabila doamnă este șefa Băncii Centrale Europene, semnând zilnic acte prin care se decide întru sărăcire continuă soarta a 450 de milioane de europeni**Corporaţiile sunt organizate, mai nou, ca adevărate state în stat. Cele mari, multinaţionale, sunt organizate ca state transfrontaliere, fiind construite ca societăţile închise de albine-lucrător conduse de overlorzii din vârful piramidei corporatiste. Astfel de corporaţii au ajuns nu doar să fie mai puternice din punct de vedere economic decât statele – cu mulți bani şi cu pârghiile de control asupra celor care fac politicile publice (tehnocraţi, birocraţi, politicieni), care le stau la dispoziție, au ajuns să îşi subordoneze politic statele. Precum vedeţi în ultima vreme, legile votate la noi în Parlament sunt diabolizate dacă deranjează interesele şi strategiile corporaţiilor. Mai mult decât atât, sunt state care şi-au construit sisteme de protecţie a copiilor şi familiei şi care au „externalizat” această atribuţie, dându-le corporaţiilor sarcina de a se ocupa de acest „business”. Sunt copii luaţi din familie, pentru a fi crescuţi de corporaţii menite a face profit, după un program de reducere a persoanei la starea de individ fără legături emoţionale, fără memorie şi trecut, numai bun pentru a fi făcut soldat în armata de clone a overlorzilor sistemului.

Autor: Gheorghe Piperea

Exit mobile version