Izvorul Tămăduirii, minuni în lanț: un orb își recapătă vederea și se naște o împărăție creștină
Sărbătoarea “Izvorul Tămăduirii” este strâns legată de data Paștilor din calendarul religios ortodox. Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Sărbătoarea “Izvorul Tămăduirii”, în prima vineri de după Paști. “Izvorul Tămăduirii” sau Vinerea Izvorului Tămăduirii este un praznic al Maicii Domnului așezat de Biserica Ortodoxă în Vinerea din Săptămâna luminată, amintind de una din minunile Maicii Domnului.
Sărbătoarea face referire la o minune: un orb este vindecat după ce i-au fost udați ochii și apoi unși cu pământul luat în palme dintr-un izvor situat într-o pădure din apropierea Constantinopolului (n.r. actualul Istanbul). La porunca împăratului bizantin, pe locul cu acel izvor tămăduitor a fost ridicată o biserică care a primit numele de “Izvorul Tămăduirii”.
Partea și mai interesantă pentru noi românii este faptul că în minunea respectivă este implicat un soldat din Dacia Aureliană, adică descendent al celor din legiunile și administrația retrase în sudul Dunării, după ce împăratul Aurelian în anul 271 a decis retragerea din Dacia Traiană. Originile sale dacice sunt menționate de către Candidus Isaurus
Soldatul Leon (n.r. cunoscut sub numele de Leon I Tracul sau Leon cel Mare), viitorul împărat Leon I (457-474), aflându-se pe drumul spre Constantinopol, întâlnește în apropiere de Poarta de Aur a orașului un orb care îi cere de băut. Leon a încercat să-i găsească apă, dar încercarea sa a fost în zadar. Atunci, un glas de femeie îi cere în mod repetat să se afunde în adâncul pădurii și să-i ducă orbului apă în palmele sale, iar cu pământul rămas în palmele sale să-i ungă ochii orbului.
Același glas îi spune lui Leon că acela este locul ales pentru a-l unge într-o zi și pe el ca împărat. Leon (n.r. viitorul împărat Leon I) a urmat dorința glasului, orbul s-a vindecat, iar Leon și-a dat seama că cea care îi vorbise era Născătoarea de Dumnezeu.
De Izvorul Tămăduirii, ortodocșii vin la biserică pentru a participa la slujba de sfintire a apei, care poarta si numele de Aghiasma Mica. După ce preotul a sfințit apa, acesta îi stropește pe credincioși în timp ce se cânta troparul:
“Mântuiește, Doamne, poporul Tau, și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”.
Ieri am fost la București, la Buftea, acolo unde Călin Georgescu era așteptat pentru a…
În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…
16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…
COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…
Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…
Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…
Leave a Comment