Un preot care duce gratis copii surzi în tabere implementează un schimb de experienţă cu cei auzitori!

„Copiii auzitori să cunoască lumea surzilor şi surzii să cunoască lumea lor”, explică părintele Mirel Ilie obiectivele schimbului de experienţă pe care intenţionează să-l organizeze în această vară, transmite Basilica.

Tocmai s-a întors dintr-o tabără organizată în Munţii Ciucaş pentru douăzeci şi cinci de copii surzi din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar gândul lui se îndreaptă spre celelalte două serii care vor urma în perioada următoare şi care vor implica schimbul de experienţă menţionat.

„Încercăm să organizăm o tabără în Maramureş şi alta în Sălaj; tabere la care ne dorim să participe un număr egal de copii auzitori din zona respectivă. Astfel, fiecare va cunoaşte câte un pic din lumea celuilalt”.

„Ne dorim să împropriem valori din ţinutul lor, să vedem tradiţii pe care le au şi încercăm, în felul acesta, să dobândească un plus de valoare din punct de cultural”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica preotul comunităţii surzilor din Arhiepiscopia Bucureştilor.

Taberele organizate pentru copiii cu deficienţe de auz şi vorbire din eparhie au ajuns la a cincea ediţie. Denumirea „Cercetaşii munţilor” a fost stabilită de primii copii care au plecat în tabără alături de părintele Mirel Ilie.

„În momentul în care am vorbit cu ei despre ceea ce însemnă muntele, mi-au spus uimiţi: Tu chiar ai urcat pe munte? Emoţia cu care mă întrebau era născută dintr-o necunoaştere, pentru că ei nu experimentaseră aşa ceva. Şi m-au întrebat: Am putea merge împreună? Şi aşa le-am propus să mergem în tabără. Ei m-au întrebat dacă punem numele Cercetaşii munţilor”.

Taberele organizate pentru surzi au obiective mult mai practice decât cele dedicate copiilor fără deficienţe, ne spune părintele.

„Dacă un copil învaţă în tabără foarte multe lucruri la nivel de teorie, în ceea ce-l priveşte pe copilul surd, noi încercăm să le implementăm la nivel de practică, pentru că el trebuie să plece de acolo cu lecţia învăţată. Când pleacă acasă, el trebuie să aibă lecţia învăţată şi să ştie la ce-l poate ajuta în viaţă”.

Astfel, atelierele din tabără îmbină aspectele duhovniceşti cu cele practice.

„Poate într-o tabără de copii auzitori există un atelier de pictură. Pentru hipoacuzici încercăm să dezvoltăm altceva, chiar dacă unele lucruri par banale. Ei, în viaţă, se vor lovi de foarte multe neputinţe. Spre exemplu, vor trebui să-şi facă o schiţă a unui dulap pentru casă. Fapt pentru care noi aducem persoane specializate care îi învaţă astfel de lucruri: ce urmărim la un dulap, ce este important pentru meseriaşul care vede proiectul respectiv, schiţa noastră ce trebuie să cuprindă”. Integral pe Basilica.

Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Leave a Comment

Recent Posts

22 Octombrie 1940 – Ziua alungării preotului român Simion Mogoș din Ojdula. O rană adâncă în sufletul românesc al Ardealului

În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…

2 zile ago

16 Octombrie 1897 – Ziua când a fi român și a nu-ți ascunde dragostea de țară însemna “agitație” împotriva statului

16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…

6 zile ago

Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam și Țară”

COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…

6 zile ago

Vasile Slabu: “Acum suntem generația morții pentru că cei de la putere nu ne mai vor!”

Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…

o săptămână ago

Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru”

Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…

o săptămână ago