Tinerii participanți la „Serbarea de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal” au urcat luni seară pe Dealul lui Ștefan de lângă mănăstirea ctitorită de sfântul domnitor, unde au aprins torțe și au format numărul aniversar 150, în amintirea Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, organizată de Mihai Eminescu pentru a defini idealul de unitate a tuturor românilor, informează Basilica.
Acțiunea a avut loc după Congresul Studențesc Aniversar. Sute de tineri au urcat pe Dealul lui Ștefan, unde au format numărul 150 și au aprins torțe, cântând imnuri și tropare dedicate Maicii Domnului și Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, dar și cântece patriotice.
Printre ei au fost și tineri care studiază și lucrează în diaspora, dar și tineri care s-au întors definitiv în țară din diaspora.
Unul dintre ei, David, din Brașov, a spus: „M-am întors pentru că mă obișnuisem să-i vizitez des pe părinții de la Mănăstirea Putna și, peste graniță fiind, îmi era mult mai greu să fac aceasta. Cred că în aceste vremuri, pentru români este mult mai bine să locuiască în România, chiar dacă cei întorși din afară au o perioadă mai dificilă de adaptare”.
Monica, o tânără studentă din Elveția, a declarat pentru Basilica.ro: „Oare tot așa, cu torțe aprinse, vom intra și în rai? Cred că da. Ne trage neamul”.
Tinerii au coborât dealul cântând și au intrat în mănăstire cu torțele în mâini, înconjurând biserica. Ei au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Ignatie al Hușilor, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul și Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna.
Emanuel Buta, Secretarul Serbării de la Putna, a mulțumit Mănăstirii Putna pentru tot ceea e face în sprijinul tinerilor și a vorbit despre o axă simbolică existentă în mănăstire.
El a observat că efigiile organizatorilor edițiilor anterioare ale Serbării de la Putna sunt pe aceeași linie cu bustul lui Eminescu, instalat în curtea sfântului așezământ la serbarea din 1926, cu mormântul Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare și cu mormântul Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Maica Benedicta), cea care a dedicat o mare parte a operei ei personalității Poetului Național.
„Nicio torță nu arde fără ca mai înainte să fi fost sufletul care a aprins-o. Ați aprins aceste torțe ale dragostei, ale credinței, și ale iubirii de neam. Torțele le aveți în mână și nu e o metaforă: aș vrea ca, de acum încolo, să purtați o veșnicie lumina în mâinile voastre – nu atât torțele propriu-zise, ci lumina”, le-a spus tinerilor Episcopul Hușilor.
„Suntem ca în noaptea de Înviere”, a adăugat el. „Să fiți oameni de lumină. Să împărtășiți lumina oriunde veți merge: la casele voastre, în diaspora, peste tot. Fiți voi înșivă lumină!”
El le-a transmis tinerilor că, dacă vor răspândi lumină duhovnicească, se vor asemăna Maicii Domnului, a cărei adormire a fost prăznuită în ziua anterioară și care este numită de imnografi „sfeșnic de lumină”, pentru că L-a purtat pe Hristos, „lumina ființială”. Integral pe Basilica